Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

   ___________
Text actualizat la data de 14.09.2015. Actul include modificările din următoarele acte:
– O.U.G. nr. 89/2003 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 715 din 14/10/2003.
– O.U.G. nr. 102/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1083 din 22/11/2004.
– Legea nr. 101/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 346 din 20/04/2004.
– Legea nr. 562/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1169 din 09/12/2004.
– Legea nr. 281/2003 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 468 din 01/07/2003.
– O.U.G. nr. 153/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 769 din 17/11/2008.
– Legea nr. 133/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 448 din 27/06/2011.
– O.U.G. nr. 71/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 637 din 06/09/2011.
– O.U.G. nr. 107/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 861 din 07/12/2011.
– O.U.G. nr. 66/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 383 din 27/06/2013.
– Legea nr. 255/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 515 din 14/08/2013.
– Decizia nr. 392/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 667 din 11/09/2014.
– Legea nr. 81/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 266 din 21/04/2015.

 
    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

   CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

 

   Art. 1.(1) Poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului.
   (2) Exercitarea profesiei de poliţist implică, prin natura sa, îndatoriri şi riscuri deosebite.
   (3) Statutul special este conferit de îndatoririle şi riscurile deosebite, de portul de armă şi de celelalte diferenţieri prevăzute în prezentul statut.
   Art. 2.(1) Poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege.
   (2) Autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes personal.
   Art. 3.Poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectarea principiilor imparţialităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi gradualităţii.
   Art. 4.(1) Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Poliţistul răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi execută atribuţiile de serviciu.
   Art. 5.Şefii ierarhici din cadrul Poliţiei Române răspund pentru legalitatea dispoziţiilor date subordonaţilor. Ei sunt obligaţi să verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese corect şi să controleze modul de îndeplinire a lor.
   Art. 6.Poliţistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru condiţiile speciale şi riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.
   Art. 7.Calitatea de poliţist se dobândeşte şi se pierde în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

 

   CAPITOLUL II
Selecţionarea, pregătirea, acordarea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale

 

   SECŢIUNEA 1
Selecţionarea şi pregătirea poliţiştilor

 

   Art. 8.Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii.
   Art. 9.(1) Poliţiştii provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Ofiţerii de poliţie pot proveni şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi, cu diplomă sau licenţă, ai instituţiilor de învăţământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului Administraţiei şi Internelor sau ai altor instituţii de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Pentru unele funcţii pot fi încadraţi direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare şi siguranţă naţională specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (4) Admiterea în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor se realizează prin concurs.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (5) Încadrarea unor specialişti în poliţie se realizează prin concurs sau examen, după caz.
    ___________
    Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 10.(1) La concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la încadrarea directă a unor specialişti are acces orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte, pe lângă condiţiile generale legale prevăzute pentru funcţionarii publici, şi următoarele condiţii speciale:
   a) să fie aptă din punct de vedere medical, fizic şi psihic;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   b) să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
   c) să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) În primul an de activitate, poliţiştii încadraţi direct trebuie să urmeze un curs de formare în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Candidaţii care au promovat concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi persoanele care urmează să fie încadrate direct în poliţie nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (4) Dacă în perioada desfăşurării activităţii de poliţist sau a studiilor în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor intervine vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situaţiile în care elevul, studentul sau poliţistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanţei de judecată.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (5) Criteriile privind selecţionarea poliţiştilor candidaţi pentru concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii, precum şi selecţionarea specialiştilor se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 11.(1) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile de specialitate, asigură pregătirea continuă a poliţiştilor pentru ridicarea nivelului profesional.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Poliţistul poate fi trimis la studii în străinătate, prin concurs, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Categoriile, formele de pregătire şi modul de desfăşurare, precum şi durata de perfecţionare a pregătirii poliţistului sunt stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 12.În programele de pregătire a viitorilor poliţişti, elevi sau studenţi din instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor se prevăd activităţi specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   SECŢIUNEA a 2-a
Obţinerea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale

 

   Art. 13.(1) Poliţiştii pot fi debutanţi sau definitivi.
   (2) Poliţiştii debutanţi sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul Poliţiei Române.
   Art. 14.(1) Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:
   a) categoria A – Corpul ofiţerilor de poliţie – cuprinde ofiţeri de poliţie cu studii superioare;
   b) categoria B – Corpul agenţilor de poliţie – cuprinde agenţi de poliţie cu studii liceale sau postliceale cu diplomă.
   (2) Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale, după cum urmează:
   I. Corpul ofiţerilor de poliţie:
   a) chestor general de poliţie;
   b) chestor-şef de poliţie;
   c) chestor principal de poliţie;
   d) chestor de poliţie;
   e) comisar-şef de poliţie;
   f) comisar de poliţie;
   g) subcomisar de poliţie;
   h) inspector principal de poliţie;
   i) inspector de poliţie;
   j) subinspector de poliţie.
    ___________
    Punctul I. a fost modificat prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   II. Corpul agenţilor de poliţie:
   a) agent-şef principal de poliţie;
   b) agent-şef de poliţie;
   c) agent-şef adjunct de poliţie;
   d) agent principal de poliţie;
   e) agent de poliţie.
   (3) Gradele profesionale de chestor, comisar-şef şi comisar pot fi obţinute numai de către ofiţeri cu studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă.
   Art. 15.(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
   a) Preşedintele României, pentru ofiţerii de poliţie la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor;
   b) ministrul administraţiei şi internelor, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al Poliţiei Române;
   c) inspectorul general al Poliţiei Române şi şefii celorlalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, pentru agenţii de poliţie.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 9. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Abrogat prin punctul 10. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
   Art. 16.(1) Pentru obţinerea gradului profesional următor poliţistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
   a) să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 1. din Lege nr. 133/2011 începând cu 30.06.2011.

 

   b) să fi fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad cu calificativul de cel puţin «bine». Anii în care poliţistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu intră în calculul stagiului minim în grad.
    ___________
    Litera b) a fost modificată prin punctul 1. din Lege nr. 133/2011 începând cu 30.06.2011.

 

   (2) Pentru obţinerea gradelor profesionale de comisar-şef, subcomisar şi agent-şef, poliţistul este obligat să absolve un curs de capacitate profesională, ale cărui organizare şi desfăşurare pentru fiecare categorie vor fi stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, iar pentru obţinerea gradului profesional de chestor este necesară promovarea examenului organizat în acest scop.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 12. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 23.04.2004.

 

   (3) Abrogat prin punctul 2. din Lege nr. 101/2004 începând cu 23.04.2004.
    ___________
    Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 13. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 17.Stagiul minim în gradele profesionale este:
   I. Corpul ofiţerilor de poliţie:
   

a) chestor-sef de politie – 2 ani;
b) chestor principal de politie – 2 ani;
c) chestor de politie – 2 ani;
d) comisar-sef de politie – 3 ani;
e) comisar de politie – 3 ani;
f) subcomisar de politie – 4 ani;
g) inspector principal de politie – 3 ani;
h) inspector de politie – 3 ani;
i) subinspector de politie – 4 ani.
    ___________
    Tabelul a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   II. Corpul agenţilor de poliţie:
   

a) agent-şef de poliţie – 5 ani;
b) agent-şef adjunct de poliţie – 5 ani;
c) agent principal de poliţie – 5 ani;
d) agent de poliţie – 5 ani.
   Art. 18.Posturile de conducere se ocupă prin examen sau concurs, după caz, în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Art. 18. a fost modificat prin punctul 15. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 23.04.2004.

 

   Art. 19.(1) Acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiaşi categorii se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul administraţiei şi internelor.
   (2) Poliţistul care a dobândit titlul ştiinţific de doctor sau doctor docent, în specializările corespunzătoare cerinţei postului, este exceptat de la condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (2).
   (3) Ofiţerul de poliţie care a absolvit cursuri postuniversitare în specializările corespunzătoare cerinţei postului este exceptat de la condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (2), mai puţin de la cea referitoare la acordarea gradului profesional de chestor.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 23.04.2004.

 

   (4) Specialităţile studiilor superioare, ale cursurilor postuniversitare şi ale titlurilor ştiinţifice prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 23.04.2004.
    ___________
    Art. 19. a fost modificat prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 20.Poliţistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliţie, pentru agenţii de poliţie, şi gradul următor, pentru ofiţerii de poliţie.
   Art. 21.(1) Absolvenţilor instituţiilor de învăţământ de profil ale Ministerului Administraţiei şi Internelor li se acordă grade profesionale şi sunt încadraţi în structurile de poliţie cu perioade de stagiu.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) La absolvirea şcolii de formare a agenţilor de poliţie, poliţistului i se acordă gradul profesional de agent de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.
   (3) La absolvirea Facultăţii de Drept din cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Administraţiei şi Internelor, poliţistului i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 17. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 23.04.2004.

 

   (4) Poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi (3) li se acordă gradele profesionale în funcţie de pregătirea lor şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului. Încadrarea acestora se face pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria din care fac parte şi cu gradul profesional acordat.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 17. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 23.04.2004.

 

   (5) La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, poliţistul susţine examenul de definitivare în profesie. Poliţistul declarat nepromovat este îndepărtat din poliţie.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 17. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (6) Poliţistul care a promovat examenul de definitivat este încadrat în gradul profesional obţinut.
   (7) Perioada de stagiu şi cea de probă constituie vechime în poliţie.
   (8) Condiţiile pentru îndeplinirea perioadei de stagiu şi a celei de probă, precum şi metodologia organizării şi desfăşurării examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (8) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 22.(1) Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient de ierarhizare.
   (2) Funcţiile poliţiştilor, după natura lor, sunt de execuţie şi de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcţii din categoria A şi funcţii din categoria B.
   (3) Fiecare dintre cele două categorii de funcţii se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14.
   (4) Poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au, potrivit normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 18. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (5) Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
   (6) Pentru motive temeinic justificate, poliţiştii pot fi numiţi, la solicitarea acestora, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le au.
    ___________
    Alineatul (6) a fost introdus prin punctul 19. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (7) Competenţele emiterii actelor administrative privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile legii.
    ___________
    Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 133/2011 începând cu 30.06.2011.

 

   (8) În cazurile prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. j), precum şi în situaţii temeinic justificate, menţionate în actele administrative emise în acest scop, poliţiştii pot fi puşi la dispoziţia unităţii pe o perioadă de cel mult 3 luni, timp în care vor beneficia de drepturile băneşti avute, cu excepţia indemnizaţiei de conducere, după caz. În cazuri excepţionale, cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor, acest termen poate fi prelungit cu încă cel mult 3 luni.
    ___________
    Alineatul (8) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 133/2011 începând cu 30.06.2011.

 

   Art. 23.(1) La acordarea primului grad profesional absolventul sau poliţistul încadrat direct depune jurământul de credinţă în faţa şefului instituţiei de învăţământ sau a şefului unităţii de poliţie şi în prezenţa a doi poliţişti.
   (2) Jurământul de credinţă are următorul conţinut: „Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să-mi îndeplinesc cu răspundere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
   (3) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă de încheiere.
   (4) Jurământul de credinţă este semnat de către absolventul sau poliţistul încadrat direct şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ sau de şeful unităţii de poliţie, precum şi de către poliţiştii asistenţi.
   (5) Jurământul de credinţă este contrasemnat de ministrul administraţiei şi internelor, se păstrează la dosarul personal al poliţistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (6) Semnarea jurământului de credinţă presupune şi acordul implicit al poliţistului pentru testarea fidelităţii şi integrităţii sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condiţiile legii.
   Art. 24.La acordarea primului grad profesional, la numirea şi eliberarea dintr-o funcţie de conducere, precum şi la încetarea raporturilor de serviciu, poliţistul este obligat să îşi declare averea, conform legii.
   Art. 25.(1) Fiecare poliţist are un dosar personal care cuprinde:
   a) documentul de numire în funcţie, documentul de atestare a studiilor şi cel privind depunerea jurământului;
   b) documentele privind evaluarea anuală a activităţii acestuia, avansările în funcţii, grade sau categorii, recompensele acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi fără discontinuităţi;
    ___________
    Litera b) a fost modificată prin punctul 20. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   c) declaraţia de avere şi alte documente, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Se interzice introducerea în dosarul personal al poliţistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice altă natură.
   (3) Poliţistul îşi poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 21. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 26.(1) Activitatea şi conduita poliţistului sunt evaluate o dată pe an, iar concluziile se consemnează în evaluarea anuală de serviciu, cu acordarea uneia dintre următoarele calificative: «foarte bine», «bine», «satisfăcător», «nesatisfăcător».
   (2) În cazul în care poliţistul nu a desfăşurat activitate pe durata întregului an, calificativul acordat ca urmare a evaluării întocmite pentru perioada sau perioadele lucrate constituie calificativ anual numai dacă activitatea desfăşurată depăşeşte cumulat 6 luni.
   (3) Metodologia privind evaluarea poliţistului se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Art. 26. a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 133/2011 începând cu 30.06.2011.

 

   Art. 27.Selecţionarea, pregătirea, obţinerea gradelor profesionale şi evoluţia profesională a poliţiştilor se stabilesc, în condiţiile prezentei legi, prin Ghidul carierei poliţistului, aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
    ___________
    Pus în aplicare prin Ghid din 28/04/2009 începând cu 25.11.2014.

 

   CAPITOLUL III
Drepturile, îndatoririle şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi ale poliţistului

 

   SECŢIUNEA 1
Drepturile poliţistului

 

   Art. 28.(1) Poliţistul are dreptul la:
   a) salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizaţii, sporuri, premii şi prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de bază cuprinde salariul corespunzător funcţiei îndeplinite, gradului profesional deţinut, gradaţiile, sporurile pentru misiune permanentă şi, după caz, indemnizaţia de conducere şi salariul de merit;
   b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
   c) uniformă, echipament specific, alocaţii pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 65/2003 începând cu 21.08.2006.
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 677/2003 începând cu 10.03.2005.

 

   d) locuinţă de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;
   e) concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 1578/2002 începând cu 09.03.2006.

 

   f) concedii medicale pentru: caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin lege;
   g) bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 1578/2002 începând cu 09.03.2006.
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 677/2003 începând cu 10.03.2005.

 

   h) pensii, în condiţiile stabilite prin lege;
   i) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;
   j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    ___________
    Litera j) a fost modificată prin punctul 23. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 125/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   k) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;
    ___________
    Litera k) a fost modificată prin punctul 23. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziţionat personal, în condiţiile legii;
   m) asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 1083/2008 începând cu 01.01.2009.
    Litera m) a fost modificată prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 153/2008 începând cu 17.11.2008.

 

   n) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 677/2003 începând cu 10.03.2005.

 

   o) suportarea de către unitate a sumelor necesare asigurării asistenţei juridice a poliţistului, pentru fapte săvârşite de acesta în exercitarea, potrivit legii, a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Ordin nr. 9/2009 începând cu 12.03.2009.
    Litera o) a fost modificată prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 153/2008 începând cu 17.11.2008.

 

   (2) Armamentul dobândit personal se deţine după pensionare pe baza permisului obţinut, în condiţiile legii.
   Art. 29.(1) Pentru activitatea desfăşurată poliţiştilor li se conferă ordine şi medalii, potrivit legii.
   (2) În cazul întreruperii activităţii în poliţie, timpul cât poliţistul a desfăşurat o altă activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliţie pentru care se conferă ordinul sau medalia.
   (3) Poliţiştii decoraţi cu Ordinul Meritul Militar şi Semnul onorific În Serviciul Armatei îşi păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 24. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 291. Abrogat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2004 începând cu 22.11.2004.
    ___________
    Art. 29^1. a fost introdus prin punctul 25. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 30.Condiţiile privind pensionarea şi drepturile de pensii ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
   Art. 31.(1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2004 începând cu 22.11.2004.

 

   (11) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, însuşite de către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia.
    ___________
    Alineatul (1^1) a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2004începând cu 10.03.2005.

 

   (2) Soţul sau soţia poliţistului mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă şi a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul sau soţia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază al poliţistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
   (3) Abrogat prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2004 începând cu 22.11.2004.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (4) De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază şi soţul sau soţia care, la data mutării poliţistului, era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după expirarea termenului de plată a ajutorului de şomaj, stabilit prin lege.
   (5) Cuantumul compensaţiei prevăzute la alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
    ___________
    Pus în aplicare prin Hotărâre nr. 284/2005 începând cu 13.12.2007.

 

   Art. 32.(1) Poliţistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul unitatea de poliţie la care este încadrat, în condiţiile legii.
   (2) Abrogat prin alineatul din Lege nr. 562/2004 începând cu 12.12.2004.
   (3) Criteriile şi condiţiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 33.În exercitarea atribuţiilor de serviciu poliţistul beneficiază de protecţie specială, în condiţiile legii.
   Art. 331. – (1) La cerere, poliţistul încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi menţinut în activitate în funcţii de poliţist în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
   (2) La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcţii de poliţist în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
   (3) Menţinerea sau numirea în funcţii de poliţist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe baza propunerii şefului unităţii din care acesta face parte, respectiv a făcut parte şi a avizului comisiei de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă.
   (4) Comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă constată dacă atribuţiile funcţiilor pe care urmează să fie menţinut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică/psihică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.
   (5) Domeniile de activitate, condiţiile, precum şi procedura privind menţinerea sau numirea în funcţii de poliţist potrivit alin. (1) şi (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
    ___________
    Art. 33^1. – a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 66/2013 începând cu 27.06.2013.

 

   Art. 34.Poliţistului i se asigură gratuit echipamentul de protecţie adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplineşte, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.
   Art. 35.Membrii familiei poliţistului beneficiază gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
   a) asistenţă medicală şi medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 677/2003 începând cu 10.03.2005.

 

   b) decontarea cheltuielilor de transport în situaţia mutării poliţistului în interes de serviciu în altă localitate.
    ___________
    Pusă în aplicare prin Hotărâre nr. 125/2003 începând cu 22.03.2003.

 

   Art. 36.În sensul prevederilor prezentei legi, familia poliţistului cuprinde soţul/soţia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestuia.
   Art. 37.(1) Copiii aflaţi în întreţinerea poliţistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu pot fi înmatriculaţi, la cerere, în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
   (2) Copiii aflaţi în întreţinerea poliţistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi soţul sau soţia acestuia pot fi numiţi în funcţii de poliţist ori angajaţi ca personal contractual, fără examen sau concurs, în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, dacă îndeplinesc condiţiile legale.
   (3) Identificarea funcţiei în vederea numirii, respectiv angajării potrivit alin. (2) se face ţinând cont de studiile solicitantului şi de cerinţele postului.
   (4) Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc condiţiile şi procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol.
    ___________
    Pus în aplicare prin Ordin nr. 35/2014 începând cu 01.04.2014.
    Art. 37. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 66/2013 începând cu 27.06.2013.

 

   Art. 371.La decesul unui poliţist, Ministerul Administraţiei şi Internelor acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de bază avut.
    ___________
    Alineatul a fost introdus prin punctul 26. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 23.04.2004.
    ___________
    Art. 37^1. a fost introdus prin punctul 26. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 23.04.2004.

 

   Art. 38.Poliţistul pensionat şi soţia/soţul acestuia au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, şi au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2004 începând cu 22.11.2004.

 

   Art. 39.(1) Durata programului de lucru al poliţistului este de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege.
   (2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin poliţistului poate fi amânată, în mod excepţional, cel mult de două ori într-o lună.
   Art. 40.Poliţistul şi membrii familiei sale au dreptul la protecţie din partea structurilor specializate ale statului faţă de ameninţările sau violenţele la care ar putea fi supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

 

   SECŢIUNEA a 2-a
Îndatoririle poliţistului

 

   Art. 41.Poliţistul este dator:
   a) să fie loial instituţiei din care face parte, să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile democraţiei;
   b) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competenţă, integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;
   c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală;
   d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;
   e) să fie respectuos, cuviincios şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni;
   f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu;
   g) să informeze şeful ierarhic şi celelalte autorităţi abilitate cu privire la faptele de corupţie săvârşite de alţi poliţişti, de care a luat cunoştinţă;
   h) prin întregul său comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de profesia de poliţist.
   Art. 42.Poliţistul este obligat:
   a) să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;
   b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în aşa fel încât să nu beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială;
   c) să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competenţelor legal stabilite;
   d) să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte.
   e) să informeze de îndată structura de resurse umane a unităţii din care face parte despre dobândirea calităţii procesuale de învinuit sau inculpat, precum şi despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunţate împotriva sa.
    ___________
    Litera e) a fost introdusă prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 153/2008 începând cu 17.11.2008.

 

   Art. 43.Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:
   a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
   b) să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);
   c) să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii;
   d) să provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane;
   e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
   f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;
   g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unităţii de poliţie din care face parte, interese de natură să compromită imparţialitatea şi independenţa acestuia.
   Art. 44.(1) Serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu.
   (2) Poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
   (3) În situaţii de catastrofe, calamităţi sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice ori alte asemenea evenimente poliţistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliţie din care face parte.
   (4) La instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război poliţistul va acţiona conform legii.
   (5) În cazul producerii vreuneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) poliţistul care se află într-o altă localitate se va prezenta la cea mai apropiată unitate a Ministerului Administraţiei şi Internelor, informând superiorii săi despre aceasta.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   SECŢIUNEA a 3-a
Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi

 

   Art. 45.(1) Poliţistului îi este interzis:
   a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;
   b) să exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public;
   c) să candideze pentru autorităţile administraţiei publice locale, Parlamentul României şi pentru funcţia de Preşedinte al României;
   d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;
   e) să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
   f) să adere la secte, organizaţii religioase sau la alte organizaţii interzise de lege;
   g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar;
   h) să exercite activităţi cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului sau a instituţiei din care face parte;
   i) să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepţia funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ, a activităţilor de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică.
    ___________
    Litera i) a fost modificată prin punctul 27. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Poliţistul poate prezenta în public, numai în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioadă de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.
   Art. 46.Poliţistul poate fi mutat într-o altă unitate, aflată în aceeaşi localitate sau în altă localitate decât cea de domiciliu, în următoarele situaţii:
   a) în interesul serviciului;
   b) la cerere.
    ___________
    Art. 46. a fost modificat prin punctul 28. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 47.(1) Poliţistul poate fi delegat, detaşat ori transferat, potrivit normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile legii.
   (2) Detaşarea poliţiştilor, cu acordul lor, în cadrul organelor speciale din structura autorităţilor publice se face pe perioada stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare.
   (3) Abrogat prin punctul 4. din Lege nr. 133/2011 începând cu 01.01.2012.
   (4) Abrogat prin punctul 4. din Lege nr. 133/2011 începând cu 01.01.2012.
    ___________
    Art. 47. a fost modificat prin punctul 29. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 48.Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-ştiinţific, cultural, religios şi sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.

 

   (2) Perioada în care raporturile de serviciu ale poliţiştilor sunt suspendate potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale art. 11 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 constituie vechime în serviciu. Pentru această perioadă funcţiile de conducere din organizaţia sindicală se echivalează cu funcţiile prevăzute în legislaţia privind salarizarea poliţiştilor, în vederea stabilirii salariului de bază brut care se ia în considerare la stabilirea drepturilor de pensie ca poliţist.
    ___________
    Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 153/2008 începând cu 17.11.2008.

 

   (3) Echivalarea funcţiilor potrivit alin. (2) se face prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative, la propunerea organizaţiei sindicale şi cu avizul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.
    ___________
    Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 153/2008 începând cu 17.11.2008.

 

   SECŢIUNEA a 4-a
Corpul Naţional al Poliţiştilor

 

   Art. 49.(1) Se înfiinţează Corpul Naţional al Poliţiştilor, ca persoană juridică de drept public, denumit în continuare Corpul, cu sediul în municipiul Bucureşti, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic şi nonprofit a poliţiştilor.
   (2) Corpul promovează interesele poliţiştilor şi apără drepturile acestora.
   (3) Organizarea şi funcţionarea Corpului se realizează pe principiile teritorialităţii, eligibilităţii, mutualităţii şi ierarhiei structurilor de conducere.
   (4) Organele de conducere şi control ale Corpului sunt:
   a) congresul naţional;
   b) consiliul naţional;
   c) consiliul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, consiliile inspectoratelor judeţene de poliţie şi consiliile instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi teritoriale;
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   d) cenzorii.
   (5) Organele de conducere ale Corpului vor fi alese din 4 în 4 ani şi vor reprezenta, în mod proporţional, toate categoriile de poliţişti. Pe durata mandatului, poliţiştii aleşi în organele de conducere vor fi detaşaţi, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 30. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 50.Prin organele sale de conducere Corpul exercită următoarele atribuţii:
   a) întreprinde măsuri pentru asigurarea integrităţii morale şi profesionale a poliţiştilor, precum şi a unei activităţi eficiente a acestora;
   b) oferă consultanţă la elaborarea propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliţiei sau la statutul poliţistului;
   c) Abrogată prin punctul 31. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
   d) la cerere, reprezintă interesele poliţiştilor împotriva cărora au fost dispuse sancţiuni disciplinare;
   e) participă la elaborarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii în exercitarea profesiei de poliţist;
   f) Abrogată prin punctul 31. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
   g) reprezintă profesia de poliţist, împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale şi ştiinţifice, instituţii publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice;
   h) promovează pe plan extern relaţii cu organizaţii şi instituţii profesionale similare;
   i) ţine şi actualizează permanent evidenţa membrilor săi.
   Art. 51.(1) Veniturile Corpului se constituie din:
   a) taxa de înscriere, cotizaţii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări ştiinţifice, culturale şi sportive, precum şi din drepturi editoriale;
   b) resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau bugetele locale;
   c) donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din ţară ori din străinătate, în condiţiile legii şi ale normelor instituite de ministrul administraţiei şi internelor;
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   d) chirii, dobânzi şi orice alte surse legale.
   (2) Consiliile prevăzute la art. 49 alin. (4) lit. c) virează periodic Corpului o cotă-parte din veniturile încasate, în condiţiile stabilite prin regulament.
   (3) Fondurile băneşti obţinute în condiţiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse şi de ajutoare, crearea unor instituţii cu scop ştiinţific, investiţii legate de dotarea cu mijloace adecvate activităţilor Corpului, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, asistenţa juridică a membrilor, cumpărarea şi administrarea unor hoteluri, case de odihnă şi cluburi ale poliţiştilor şi pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.
   Art. 52.Modul de organizare şi funcţionare a Corpului se stabileşte, în condiţiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a Guvernului.

 

    ___________
    Pusă în aplicare prin Regulament din 20/11/2002 începând cu 15.06.2009.

 

   CAPITOLUL IV
Recompense, răspunderea juridică şi sancţiuni

 

   SECŢIUNEA 1
Recompense

 

   Art. 53.Pentru contribuţii deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi la prevenirea faptelor antisociale, poliţistului i se pot conferi decoraţii, în condiţiile legii.
   Art. 54.(1) Poliţistul poate fi recompensat prin:
   a) ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate, în situaţia în care se remarcă în mod deosebit în activitatea desfăşurată;
   b) mulţumiri scrise, aduse la cunoştinţă individual sau în faţa personalului, pentru îndeplinirea în condiţii foarte bune a atribuţiilor de serviciu şi misiunilor;
   c) felicitări scrise sau verbale, aduse la cunoştinţă individual sau în faţa personalului, pentru îndeplinirea deosebită a atribuţiilor de serviciu şi misiunilor;
   d) premii în bani sau obiecte, atunci când s-a evidenţiat prin obţinerea de rezultate exemplare în activitate;
   e) însemne onorifice, diplome de merit şi distincţii, pentru obţinerea de rezultate foarte bune la absolvirea unor cursuri sau la competiţii sportive, cu prilejul unor aniversări, manifestări cultural-artistice şi sociale ori al finalizării unor acţiuni/misiuni, precum şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu pentru motive neimputabile;
   f) arme albe sau de foc, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament şi pentru merite deosebite în îndeplinirea unor atribuţii de serviciu şi misiuni;
   g) titluri de onoare, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament şi pentru merite deosebite în îndeplinirea unor atribuţii şi misiuni;
   h) înscrierea pe placa de onoare a gradului profesional, numelui şi prenumelui, la absolvirea perioadei de formare într-o instituţie de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne, ca şef de promoţie.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   (11) Recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă de către persoanele care au competenţa de numire în funcţie a poliţistului sau, după caz, de către şefii ierarhici superiori ai persoanelor menţionate, care au competenţă de gestiune a resurselor umane.
    ___________
    Alineatul (1^1) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   (12) Pentru o sancţiune disciplinară dispusă de şeful ierarhic superior, recompensa prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă tot de către acesta, la propunerea şefului unităţii în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul sancţionat. În cazul poliţistului mutat la altă unitate, recompensa se acordă de către şeful care îndeplineşte funcţia similară celui care a aplicat sancţiunea disciplinară.
    ___________
    Alineatul (1^2) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   (13) În cazul poliţistului aflat sub efectul unei sancţiuni disciplinare, recompensa prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă prioritar, în raport cu celelalte recompense.
    ___________
    Alineatul (1^3) a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   (2) Pentru merite excepţionale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliţiei, poliţistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Abrogat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 71/2011 începând cu 01.01.2012.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   

Punere în aplicare SECŢIUNEA 1 prin Hotărâre 725/2015 :
CAPITOLUL II Recompensarea poliţiştilor
Art. 3. – Acordarea recompenselor (1) Recompensarea se realizează în scopul recunoaşterii publice a meritelor poliţistului care se evidenţiază în mod deosebit în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi a misiunilor, precum şi pentru motivarea personalului în vederea obţinerii unor rezultate superioare în activitatea profesională.
(2) Recompensele se acordă cu obiectivitate, în mod echitabil şi principial.
(3) Recompensa se aduce, de regulă, la cunoştinţa personalului structurii din care face parte poliţistul recompensat.
Art. 4. – Competenţe de acordare a recompenselor Recompensele prevăzute de Statut se acordă de persoana în drept, din proprie iniţiativă sau la propunerea şefilor poliţistului care nu au competenţă de numire în funcţie a acestuia.
Art. 5. – Elemente de analiză Elementele care pot fi avute în vedere la formularea propunerilor de recompensare a poliţistului, de către şefii prevăzuţi la art. 4, fără a se limita la acestea, sunt:
a) comportamentul exemplar şi conduita profesională generală a poliţistului;
b) rezultate deosebite în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi misiunilor;
c) faptele poliţistului care au adus prestigiu instituţiei în societate;
d) implicarea în activităţi profesionale desfăşurate în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului;
e) posibilitatea ca recompensa acordată să stimuleze poliţistul în obţinerea unor rezultate mai bune în activitatea sa profesională.
   SECŢIUNEA a 2-a
Răspunderea juridică şi sancţiuni

 

   Art. 55.Încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.
   Art. 56.Este absolvit de orice răspundere poliţistul care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuţiilor de serviciu, a cauzat suferinţe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.
   Art. 57.Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu vinovăţie:
   a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei;
   b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege;
   c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor;
   d) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii;
   e) absenţa nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;
   f) producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Ministerului Administraţiei şi Internelor;
    ___________
    Litera f) a fost modificată prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   g) încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate;
   h) nerespectarea prevederilor jurământului de credinţă;
   i) imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist;
   j) intervenţia pentru influenţarea soluţionării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane.
   k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţiile stabilite prin lege.
    ___________
    Litera k) a fost introdusă prin punctul 32. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 58. – (1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţiştilor sunt:
   a) mustrare scrisă;
   b) diminuarea salariului funcţiei de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni;
   c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 1-3 ani;
   d) trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut;
   e) destituirea din poliţie.
   (2) Mustrarea scrisă constă în reproşul oficial adresat, în scris, poliţistului vinovat.
   (3) Procentul şi perioada pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin actul administrativ de sancţionare.
   (4) Aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. c) se dispune fie cu privire la amânarea promovării în grade profesionale, fie cu privire la amânarea promovării în funcţii superioare. În cazul amânării promovării în grade profesionale superioare, termenul de executare a sancţiunii curge de la data aplicării actului administrativ de sancţionare şi are ca efect suspendarea curgerii stagiului în grad.
   (5) Trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut se realizează prin eliberarea din funcţia deţinută şi numirea poliţistului într-o funcţie inferioară celei pe care o ocupă, în limita nivelului de bază al gradului profesional deţinut. În cazul poliţistului care ocupă o funcţie de conducere, numirea se poate face şi într-o funcţie de conducere inferioară pentru care îndeplineşte condiţiile de ocupare.
   (6) Destituirea din poliţie constă în încetarea raporturilor de serviciu.
    ___________
    Art. 58. – a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 581. – Pentru prevenirea săvârşirii de abateri disciplinare, persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) poate dispune atenţionarea poliţistului. În acest caz, măsura se dispune în scris, are caracter administrativ-preventiv şi nu produce consecinţe asupra raportului de serviciu.
    ___________
    Art. 58^1. – a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 582. – Procedura disciplinară are la bază următoarele principii:
   a) prezumţia de nevinovăţie – poliţistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;
   b) garantarea dreptului la apărare – se recunoaşte dreptul poliţistului de a formula şi de a susţine apărări în favoarea sa, de a prezenta probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare în apărarea sa şi de a fi asistat;
   c) celeritatea procedurii – cauza se soluţionează fără întârziere, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege;
   d) contradictorialitatea – asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară sesizată;
   e) proporţionalitatea – asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă;
   f) unicitatea sancţiunii – pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară;
   g) legalitatea sancţiunii – sancţiunea disciplinară nu poate fi decât una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1).
    ___________
    Art. 58^2. – a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 583. – (1) Procedura disciplinară nu este publică.
   (2) Citarea şi ascultarea poliţistului cercetat, înregistrarea cererilor/rapoartelor scrise ale acestuia şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii. Procedura disciplinară continuă dacă poliţistul, în mod nejustificat, nu dă curs citării procedurale.
   (3) Poliţistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite administrarea de probe în apărare. Poliţistul cercetat are dreptul să depună în apărarea sa orice înscrisuri doveditoare pe care le deţine, inclusiv rapoarte de expertiză extrajudiciară.
   (4) Poliţistul cercetat are dreptul să fie asistat, la cerere, de un alt poliţist, ales de către acesta sau desemnat de organizaţia sindicală ori de Corp, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate. Neîndeplinirea condiţiilor privind accesul la informaţii clasificate ori neprezentarea poliţistului ales/desemnat nu constituie motiv de amânare a procedurii cercetării disciplinare.
   (5) Nu au dreptul să asiste poliţistul cercetat, în condiţiile alin. (4), următoarele persoane:
   a) şeful unităţii sau înlocuitorul legal al acestuia, în perioada cât îndeplineşte atribuţiile titularului;
   b) poliţistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă;
   c) poliţiştii care fac parte din colectivul prevăzut la art. 623 alin. (1);
   d) poliţistul care îndeplineşte atribuţii de consilier juridic în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
    ___________
    Art. 58^3. – a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 584. – Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se dispun numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea Consiliului de disciplină, denumit în continuare consiliul, cu excepţia sancţiunilor prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) şi b), care se pot aplica fără consultarea consiliului.
    ___________
    Art. 58^4. – a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 59. – (1) Cercetarea prealabilă are ca scop stabilirea existenţei/inexistenţei abaterii disciplinare şi a vinovăţiei, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele şi împrejurările concrete în care acestea s-au produs.
   (2) Cercetarea prealabilă se poate dispune de persoana care, pe orice cale, a luat cunoştinţă de săvârşirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, după caz, astfel:
   a) persoana care are competenţa de numire în funcţie a poliţistului cercetat sau şeful unităţii ierarhic superioare;
   b) şeful unităţii sau instituţiei de învăţământ din Ministerul Afacerilor Interne la care poliţistul este delegat sau detaşat ori la care urmează cursuri sau susţine examene de carieră;
   c) şeful instituţiei subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaşaţi la aceste servicii.
   (3) Cercetarea prealabilă se efectuează la nivelul unităţii conduse de persoana care a dispus-o, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 60 alin. (1), de poliţişti anume desemnaţi din cadrul acesteia.
   (4) Poliţiştii desemnaţi cu efectuarea cercetării prealabile se nominalizează numai din rândul poliţiştilor care au calitatea de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare sau care au studii juridice şi, de regulă, sunt cel puţin egali în grad sau în funcţie cu poliţistul cercetat. Nu poate efectua cercetarea prealabilă poliţistul care îndeplineşte atribuţii de consilier juridic în/pentru unitatea în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul cercetat sau cel care urmează să avizeze, ulterior, pentru legalitate, actul administrativ de sancţionare.
   (5) În actul administrativ prin care se declanşează cercetarea prealabilă se nominalizează poliţistul cercetat, poliţistul care va efectua cercetarea şi, după caz, un poliţist desemnat să ajute la efectuarea acesteia.
    ___________
    Art. 59. – a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 591. – (1) Dacă în cadrul desfăşurării cercetării prealabile sunt identificate şi alte abateri disciplinare, persoana care a dispus efectuarea cercetării prealabile poate dispune extinderea cercetării acestora.
   (2) La terminarea verificărilor, poliţistul desemnat întocmeşte un proiect de raport de cercetare prealabilă. O fotocopie a proiectului se înmânează poliţistului cercetat sau, după caz, în situaţia în care documentul conţine informaţii clasificate, se aduce la cunoştinţa acestuia, pe bază de semnătură.
   (3) Cu această ocazie, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării documentului sau, după caz, de la data aducerii la cunoştinţă, în condiţiile alin. (2), poliţistul cercetat poate formula obiecţii şi solicita noi probe în apărare. Rezultatul analizei şi, după caz, al verificărilor se consemnează în proiectul raportului de cercetare prealabilă.
   (4) În termen de două zile lucrătoare de la data finalizării raportului în condiţiile alin. (3), o fotocopie a acestuia se înmânează poliţistului cercetat sau, după caz, în situaţia în care documentul conţine informaţii clasificate, se aduce la cunoştinţa acestuia, pe bază de semnătură.
    ___________
    Art. 59^1. – a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 592. – Raportul de cercetare prealabilă cuprinde, în mod obligatoriu:
   a) numărul actului administrativ prin care a fost desemnat cu efectuarea cercetării prealabile;
   b) descrierea faptei sesizate şi persoanele implicate;
   c) procedeele şi modalităţile de verificare;
   d) concluziile privind existenţa sau inexistenţa aspectelor sesizate şi a vinovăţiei poliţistului cercetat;
   e) prevederile legale încălcate de poliţist şi încadrarea juridică a faptelor reţinute, cu indicarea probelor şi a dovezilor pe care se întemeiază;
   f) motivele privind respingerea cererilor sau a probelor propuse în apărare de către poliţistul cercetat;
   g) cauzele şi condiţiile care au generat şi favorizat comiterea abaterilor;
   h) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz.
    ___________
    Art. 59^2. – a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 593. – După efectuarea cercetării prealabile, dosarul de cercetare prealabilă se prezintă persoanei care a dispus-o, care poate lua una dintre următoarele măsuri:
   a) clasarea dosarului, în cazul inexistenţei faptei, constatării nevinovăţiei poliţistului cercetat, prescrierii faptei sau în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat;
   b) restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării prealabile;
   c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 sau, după caz, a unei sancţiuni disciplinare dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) şi b);
   d) sesizarea şi consultarea consiliului.
    ___________
    Art. 59^3. – a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 594. – Rapoartele ofiţerilor din Corpul de control al ministrului ori din structurile de control ale inspectoratelor generale/similare pentru structurile din subordine, întocmite în urma activităţilor de control, constituie rapoarte de cercetare prealabilă, dacă cerinţele privind cercetarea prealabilă prevăzute de prezenta lege au fost îndeplinite.
    ___________
    Art. 59^4. – a fost introdus prin punctul 6. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 60. – (1) Sancţiunile disciplinare se dispun în termen de cel mult 6 luni de la data la care persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) a luat cunoştinţă despre comiterea faptei, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie, iar termenul de un an este termen de decădere.
   (2) Termenul de 6 luni pentru dispunerea sancţiunii disciplinare se suspendă, de drept, pe perioada şi în situaţiile următoare:
   a) de la data sesizării, în condiţiile legii, a organelor de urmărire penală şi până la data soluţionării definitive a cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus sesizarea organelor de urmărire penală;
   b) de la data la care poliţistul se află în concedii sau învoiri plătite, în condiţiile legii, este trimis în misiuni ori de la data suspendării raporturilor de serviciu şi până la data reluării activităţii sau, după caz, încheierii misiunii.
   (3) În situaţia în care cercetarea prealabilă se efectuează pentru abateri săvârşite de mai mulţi poliţişti, iar pentru unul/unii dintre aceştia a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), cauza se poate disjunge, urmând ca procedura disciplinară să continue pentru ceilalţi poliţişti.
   (4) La stabilirea sancţiunii se ţine seama de activitatea desfăşurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie a poliţistului, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.
   (5) Sancţiunile disciplinare se dispun prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) care a dispus efectuarea cercetării prealabile sau controlul.
   (6) Actul administrativ emis în condiţiile alin. (5) trebuie să cuprindă:
   a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
   b) precizarea prevederilor legale încălcate de către poliţist;
   c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate;
   d) sancţiunea disciplinară şi temeiul legal în baza căruia aceasta se aplică şi, după caz, motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune disciplinară decât cea propusă de consiliu;
   e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată şi persoana competentă să soluţioneze contestaţia, în condiţiile art. 61, după caz;
   f) instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară;
   g) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz.
   (7) Actul administrativ prin care se dispune sancţionarea poliţistului se emite în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare.
   (8) În cazul destituirii din poliţie, sancţiunea disciplinară intervine, de drept, de la data rămânerii definitive a actului administrativ de sancţionare, în condiţiile art. 61, şi se constată prin act administrativ emis de persoana care are competenţa să acorde grade profesionale, potrivit art. 15.
    ___________
    Art. 60. – a fost modificat prin punctul 7. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 61. – (1) Poliţistul poate contesta sancţiunea disciplinară, în termen de 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă, şefului unităţii ierarhic superioare.
   (2) Şeful unităţii ierarhic superioare prevăzut la alin. (1) se pronunţă prin decizie motivată, în termen de 20 de zile de la data înregistrării contestaţiei. Decizia motivată se comunică poliţistului sancţionat disciplinar, în termen de două zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.
   (3) Efectele sancţiunii disciplinare se suspendă până la emiterea deciziei motivate de soluţionare a contestaţiei.
   (4) În situaţia în care poliţistul sancţionat disciplinar nu depune contestaţie în termenul prevăzut la alin. (1), actul administrativ de sancţionare produce efecte de la data expirării acestui termen.
   (5) În cazul în care a fost depusă contestaţie, şeful care a aplicat sancţiunea disciplinară înaintează cu celeritate şefului unităţii ierarhic superioare dosarul cauzei şi un raport motivat cu privire la sancţiunea în cauză, precum şi la motivele propunerii de respingere/admitere a contestaţiei.
   (6) Prin decizie motivată, şeful unităţii ierarhic superioare poate dispune, după caz:
   a) respingerea contestaţiei ca tardiv introdusă sau ca neîntemeiată şi menţinerea sancţiunii aplicate;
   b) admiterea contestaţiei şi aplicarea unei sancţiuni mai blânde decât cea aplicată prin actul administrativ contestat sau aplicarea măsurii prevăzute la art. 581, în situaţia în care apreciază că scopul răspunderii disciplinare poate fi atins astfel;
   c) admiterea contestaţiei şi anularea actului administrativ de sancţionare.
   (7) Decizia motivată trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
   a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
   b) precizarea prevederilor legale încălcate de poliţist;
   c) analiza susţinerilor prezentate de poliţist în cuprinsul contestaţiei;
   d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;
   e) motivul admiterii sau respingerii contestaţiei poliţistului cu privire la sancţiunea aplicată.
   (8) Poliţistul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.
   (9) În situaţia în care sancţiunea a fost dispusă de ministrul afacerilor interne, măsura se contestă în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
    ___________
    Art. 61. – a fost modificat prin punctul 8. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 62. – (1) Consiliul se constituie şi funcţionează la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne şi al direcţiilor generale/direcţiilor din cadrul acestuia, la nivelul inspectoratelor generale, al celorlalte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi structurilor subordonate acestora.
   (2) Consiliul este un organism colectiv de analiză juridică şi profesională a abaterilor comise de poliţişti şi a modului în care acestea au fost cercetate, constituit pentru a fi consultat de către persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2).
   (3) În situaţia în care persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) dispun sesizarea şi consultarea consiliului, dosarul cercetării prealabile se înaintează acestuia, prin grija structurii de resurse umane a unităţii.
   (4) Dezbaterile consiliului se consemnează în procese- verbale de şedinţă, iar concluziile şi propunerile se consemnează în încheiere.
   (5) Încheierea consiliului trebuie să cuprindă următoarele:
   a) numărul şi data de înregistrare a raportului de cercetare prealabilă, cu rezoluţia persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) privind sesizarea şi consultarea consiliului;
   b) numărul actului administrativ prin care s-a constituit consiliul, unitatea în care funcţionează şi componenţa acestuia, precum şi, după caz, modificările survenite în componenţă prin înlocuirea unor membri;
   c) gradul profesional, numele, prenumele şi funcţia poliţistului a cărui faptă a fost cercetată şi unitatea din care face parte;
   d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită;
   e) date şi informaţii referitoare la procedura urmată;
   f) evaluarea probelor administrate;
   g) alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz;
   h) propunerea consiliului;
   i) motivarea propunerii;
   j) gradul profesional, numele, prenumele şi semnătura preşedintelui, ale celorlalţi membri ai consiliului, precum şi ale secretarului;
   k) data întocmirii încheierii.
   (6) Consiliul poate propune:
   a) clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenţei faptelor cercetate, nevinovăţiei poliţistului cercetat, împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii, precum şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat;
   b) aplicarea măsurii prevăzute la art. 581;
   c) aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 58 alin. (1).
   (7) Concluziile consiliului cu privire la existenţa/inexistenţa abaterii disciplinare şi vinovăţia/nevinovăţia poliţistului cercetat sunt obligatorii pentru persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2), iar propunerea cu privire la sancţiunea disciplinară sau cu privire la aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 are caracter consultativ.
    ___________
    Art. 62. – a fost modificat prin punctul 9. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 621.În cazul săvârşirii unor abateri disciplinare grave care aduc atingere imaginii şi credibilităţii instituţiei, precum şi profesiei de poliţist, cercetarea prealabilă şi consultarea consiliilor de disciplină se dispun şi se efectuează imediat după constatarea faptei.
    ___________
    Art. 62^1. a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2004 începând cu 22.11.2004.

 

   Art. 622. – În urma analizării cauzei în consiliu, persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) pot lua una dintre următoarele măsuri:
   a) clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenţei faptelor cercetate, nevinovăţiei poliţistului cercetat, împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii, precum şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat;
   b) restituirea motivată a dosarului aceluiaşi consiliu pentru completarea cercetării disciplinare;
   c) aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 sau, după caz, a unei sancţiuni dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1).
    ___________
    Art. 62^2. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 623. – (1) La nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), cu excepţia direcţiilor generale/direcţiilor din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, se stabileşte, prin act administrativ al şefului, un colectiv de poliţişti, desemnaţi câte maximum 5 din fiecare specialitate existentă în cadrul acestora, definitivaţi în profesie, apreciaţi pentru integritatea morală, competenţă profesională şi credibilitate, denumit în continuare colectiv.
   (2) Membrii colectivului se numesc pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată.
   (3) Membrii colectivului participă la un program de pregătire privind procedura disciplinară, organizat prin grija structurilor de resurse umane.
    ___________
    Art. 62^3. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 624. – (1) Pentru constituirea consiliului, la nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) sunt nominalizaţi 3 membri, dintre poliţiştii care fac parte din colectiv, şi un secretar, din cadrul structurii de resurse umane. Consiliul se numeşte pentru fiecare caz în parte şi are în componenţă 3 membri titulari, dintre care unul este desemnat preşedinte, şi un secretar.
   (2) În cazuri obiective se poate dispune înlocuirea unuia sau a unor membri ai consiliului cu alţi membri din cadrul colectivului.
   (3) La desemnarea membrilor consiliului se urmăreşte ca unul dintre aceştia să aibă specialitatea poliţistului cercetat şi cel puţin unul dintre membri să fie licenţiat în drept. Cele două condiţii pot fi îndeplinite cumulativ de acelaşi membru.
   (4) Nu pot fi nominalizaţi membri ai consiliului poliţiştii care au calitatea de consilier juridic, aflaţi în situaţia de a aviza ulterior actul administrativ de sancţionare.
    ___________
    Art. 62^4. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 625. – În cazul în care, pe parcursul cercetării disciplinare, există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea unor infracţiuni, poliţistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă sau, după caz, membrii consiliului întocmesc un proces-verbal despre împrejurările constatate, în vederea sesizării organelor de urmărire penală competente, în condiţiile art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare. În acest caz, procedura disciplinară pentru aceste fapte se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei penale.
    ___________
    Art. 62^5. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 626. – (1) În perioada cercetării disciplinare, poliţistul nu poate fi mutat, delegat, detaşat, împuternicit pe o funcţie de conducere într-o altă unitate şi nici nu poate fi trimis la misiuni internaţionale.
   (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), poliţistul cercetat poate fi mutat în situaţia în care, în urma reorganizării unităţii, funcţia ocupată de acesta nu se mai regăseşte în statul de organizare.
   (3) Mutarea poliţistului în condiţiile alin. (2) nu afectează procedura disciplinară declanşată faţă de acesta.
    ___________
    Art. 62^6. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 627. – Poliţistul se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare, după cum urmează:
   a) 6 luni de la aplicare, pentru sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. a);
   b) un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. b) şi c), respectiv de la aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. d);
   c) 7 ani de la data aplicării sancţiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. e).
    ___________
    Art. 62^7. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 628. – Normele de aplicare a prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense şi răspunderea disciplinară, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
    ___________
    Art. 62^8. – a fost introdus prin punctul 10. din Lege nr. 81/2015 începând cu 24.04.2015.

 

   Art. 63.(1) Poliţistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii, potrivit legislaţiei aplicabile personalului civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Poliţistul nu răspunde de pagubele cauzate patrimoniului unităţii dacă acestea sunt consecinţa unei acţiuni desfăşurate în limitele legii.
   Art. 64. Abrogat prin linia din Lege nr. 281/2003 începând cu 01.01.2004.
   (1) Abrogat prin linia din Lege nr. 281/2003 începând cu 01.01.2004.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Abrogat prin linia din Lege nr. 281/2003 începând cu 01.01.2004.
   (3) Abrogat prin linia din Lege nr. 281/2003 începând cu 01.01.2004.
   Art. 65. – (1) În cazul în care împotriva poliţistului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau acesta a fost trimis în judecată, menţinerea sa în activitate se hotărăşte după soluţionarea definitivă a cauzei, cu excepţia situaţiei în care a comis şi alte abateri disciplinare, caz în care operează procedura disciplinară obişnuită.
   (2) Poliţistul faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală este pus la dispoziţie, cu excepţia cazurilor în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă şi se apreciază că aceasta nu aduce atingere prestigiului profesiei.
   (3) Poliţistul arestat preventiv sau aflat în arest la domiciliu se suspendă din funcţie.
   (4) Poliţistul pus la dispoziţie îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite în scris de şeful unităţii de poliţie şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, precum şi de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.
   (5) În perioada suspendării poliţistul nu beneficiază de niciun drept dintre cele prevăzute în prezenta lege şi este obligat să predea armamentul, legitimaţia şi insigna.
   (6) În cazul în care s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, poliţistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
    ___________
    Art. 65. – a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

 

   

Punere în aplicare SECŢIUNEA a 2-a prin Hotărâre 725/2015 :
CAPITOLUL III Răspunderea disciplinară
SECŢIUNEA 1 Dispoziţii comune privind procedura disciplinară
1. Cadrul procedural
Art. 6. – Cadrul procedurii disciplinare (1) Procedura disciplinară se realizează cu respectarea principiilor, garanţiilor, regulilor şi competenţelor prevăzute în cap. IV din Statut şi a prevederilor prezentei hotărâri.
(2) Procedura disciplinară este iniţiată prin declanşarea cercetării prealabile, presupune sesizarea şi consultarea Consiliului de disciplină, după caz, şi se finalizează prin soluţionarea definitivă a cauzei.
(3) Persoana în drept care a luat cunoştinţă, în scris, de comiterea unei abateri disciplinare este obligată să dispună, prin rezoluţie, declanşarea cercetării prealabile.
Art. 7. – Confidenţialitatea procedurilor Procedura disciplinară se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal.
2. Citarea
Art. 8. – Modalităţile de citare (1) Citarea se face, de regulă, prin înştiinţare scrisă cu semnătură de primire, înmânată la sediul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul cercetat.
(2) Citarea se poate face şi:
a) prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, expediată la domiciliul, reşedinţa ori la adresa de corespondenţă, indicate de poliţist în scris, din România;
b) prin afişare la domiciliul sau la reşedinţa poliţistului, numai în cazul refuzului de primire sau expirării termenului pentru corespondenţa prevăzută la lit. a);
c) prin intermediul poştei electronice, al oricărui altui sistem de mesagerie electronică ori telefonic, cu acordul poliţistului cercetat;
d) în orice modalitate convenită cu poliţistul cercetat.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2) lit. c) şi d), poliţistul desemnat sau, după caz, membrii Consiliului de disciplină, denumit în continuare Consiliu, încheie un proces-verbal în care consemnează informaţii privind obţinerea acordului poliţistului cercetat şi modalitatea în care se va realiza citarea. Procesul- verbal se semnează şi de poliţistul cercetat.
(4) Dovada citării se realizează prin confirmarea de primire, procesul-verbal de afişare, un înscris sau înregistrare care confirmă modalităţile prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d).
Art. 9. – Situaţiile de citare Citarea se poate face pe parcursul procedurii disciplinare, ori de câte ori poliţistul desemnat sau preşedintele Consiliului apreciază necesară prezenţa poliţistului cercetat.
Art. 10. – Cuprinsul citaţiei Citaţia este individuală şi cuprinde următoarele elemente:
a) denumirea şi adresa unităţii la nivelul căreia se desfăşoară procedura disciplinară;
b) data emiterii citaţiei;
c) numele şi prenumele poliţistului citat, motivul citării, precum şi locul unde va fi citat;
d) data, ora şi locul în care se va prezenta poliţistul citat;
e) semnătura poliţistului desemnat sau, după caz, a preşedintelui Consiliului.
Art. 11. – Neprezentarea poliţistului citat (1) Procedura disciplinară continuă chiar şi în lipsa poliţistului cercetat, atunci când:
a) refuză să semneze de primire înştiinţarea scrisă;
b) deşi a fost citat conform procedurii, nu se prezintă şi nu face dovada imposibilităţii de prezentare.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), se întocmeşte un proces-verbal.
Art. 12. – Confirmarea procedurii de citare Prezenţa poliţistului cercetat în faţa poliţistului desemnat sau a Consiliului, la data, ora şi locul citării, înlătură orice viciu de procedură legat de citarea acestuia.
3. Exercitarea drepturilor poliţistului cercetat
Art. 13. – Dreptul de a cunoaşte actele cercetării (1) În vederea exercitării dreptului poliţistului cercetat de a cunoaşte actele cercetării, cu ocazia prezentării în urma primei citări, poliţistul desemnat prezintă acestuia, spre studiere, materialul de sesizare care stă la baza declanşării cercetării disciplinare.
(2) În vederea studierii celorlalte acte ale cercetării, poliţistul cercetat poate formula o cerere scrisă, adresată poliţistului desemnat sau preşedintelui Consiliului, după caz.
(3) Cererea prevăzută la alin. (2) se înregistrează la secretariatul unităţii la nivelul căreia se desfăşoară procedura disciplinară.
(4) Poliţistul desemnat sau, după caz, preşedintele Consiliului ia măsuri pentru ca în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii să permită poliţistului cercetat să consulte, în întregime, actele cercetării.
(5) Poliţistul asistent are acces la actele cercetării în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii cu poliţistul cercetat.
Art. 14. – Exercitarea dreptului la apărare (1) În scopul exercitării dreptului la apărare, poliţistul cercetat are dreptul:
a) să solicite administrarea de probe în apărarea sa;
b) să depună orice înscrisuri doveditoare pe care le deţine, inclusiv rapoarte personale şi rapoarte de expertiză extrajudiciară;
c) să noteze date şi informaţii din actele cercetării, care nu sunt clasificate potrivit legii;
d) să primească, în fotocopie, raportul de cercetare prealabilă, inclusiv în stadiul de proiect, încheierea Consiliului, actul administrativ de sancţionare şi decizia motivată a persoanei în drept, care nu sunt clasificate potrivit legii.
(2) În exercitarea dreptului la apărare al poliţistului cercetat, poliţistul asistent are drepturile prevăzute la alin. (1), cu excepţia întocmirii în nume personal a declaraţiilor şi rapoartelor poliţistului cercetat.
Art. 15. – Consemnarea accesării actelor cercetării (1) Poliţistul desemnat sau, după caz, preşedintele Consiliului întocmeşte un proces-verbal, în care consemnează condiţiile în care a fost asigurat accesul la actele cercetării, inclusiv situaţiile în care au fost realizate şi predate fotocopii ale unor acte ale cercetării. Procesul-verbal se prezintă pentru semnare poliţiştilor care au accesat actele cercetării.
(2) În procesul-verbal se consemnează şi situaţiile în care consultarea actelor cercetării sau doar a unora dintre acestea nu a fost posibilă din cauza neîndeplinirii condiţiilor privind accesul la informaţii clasificate ori neprezentării poliţistului cercetat.
4. Suspendarea şi încetarea suspendării procedurii disciplinare
Art. 16. – Suspendarea şi încetarea suspendării procedurii disciplinare (1) Situaţiile privind suspendarea procedurii disciplinare, potrivit art. 60 alin. (2) şi art. 625 din Statut, se constată de poliţistul desemnat sau, după caz, de membrii Consiliului.
(2) Disjungerea unei cauze, în situaţiile prevăzute la art. 60 alin. (3) şi art. 625 din Statut, se realizează cu aprobarea persoanei în drept.
(3) Atunci când suspendarea este consecinţa sesizării organelor de urmărire penală, după disjungere, procedura continuă pentru acei poliţişti sau pentru acele fapte care nu fac obiectul sesizării.
(4) Suspendarea procedurii disciplinare şi încetarea suspendării acesteia se constată printr-un proces-verbal întocmit de persoanele prevăzute la alin. (1), care se prezintă spre aprobare persoanei în drept.
5. Desemnarea unor persoane în cadrul procedurii disciplinare
Art. 17. – Criterii pentru desemnarea unor persoane (1) Poliţistul desemnat, membrii Consiliului şi secretarul acestuia nu pot fi din rândul persoanelor care:
a) au calitatea de şef nemijlocit sau subordonat al poliţistului cercetat;
b) au calitatea de soţ, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu poliţistul cercetat ori se află într-o altă situaţie de conflict de interese prevăzută de lege;
c) sunt subiectul unei proceduri disciplinare în curs;
d) sunt sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
e) au calitatea de suspect sau inculpat ori au fost trimise în judecată;
f) sunt condamnate sau faţă de acestea s-a dispus renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. d)-f) se aplică şi cu privire la numirea membrilor colectivului de poliţişti, denumit în continuare colectiv.
(3) Nu pot fi membri ai Consiliului poliţistul desemnat şi poliţistul asistent.
Art. 18. – Abţinerea, recuzarea şi alte situaţii (1) Poliţistul aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 17 este obligat să se abţină de la efectuarea de acte ale cercetării şi să formuleze, de îndată, cerere de abţinere.
(2) Poliţistul cercetat poate să formuleze cerere de recuzare a poliţistului aflat în situaţiile prevăzute la art. 17, de îndată ce are cunoştinţă despre existenţa vreuneia dintre acestea.
(3) Cererea de abţinere sau de recuzare, temeinic motivată, se face în scris şi se depune la secretariatul unităţii la nivelul căreia se efectuează cercetarea prealabilă sau, după caz, este constituit Consiliul.
(4) Cererea se analizează şi se soluţionează în termen de două zile lucrătoare de către persoana în drept. În vederea soluţionării cererii, structura de resurse umane întocmeşte un referat pe care îl prezintă persoanei în drept.
(5) Persoana în drept se poate sesiza şi din oficiu cu privire la existenţa uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 17.
(6) Persoana în drept dispune, prin rezoluţie, respingerea cererii ca neîntemeiată sau admiterea acesteia. Până la soluţionarea cazului de abţinere sau de recuzare, poliţistul desemnat sau membrul Consiliului nu mai poate îndeplini acte de cercetare.
(7) Poliţistul va fi înlocuit prin act administrativ al persoanei în drept, atunci când din motive întemeiate, altele decât cele de abţinere sau recuzare, nu îşi poate desfăşura activitatea în cadrul procedurii disciplinare, precum şi în situaţia admiterii cererii de abţinere sau de recuzare. În această situaţie, persoana în drept indică actele îndeplinite de poliţist care rămân valabile.
6. Termene procedurale
Art. 19. – Calculul termenelor procedurale La calculul termenelor privind depunerea sau comunicarea unor documente în cadrul procedurii disciplinare se ia în considerare data depunerii documentului la secretariatul unităţii, la oficiul poştal sau la serviciul de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare.
SECŢIUNEA a 2-a Cercetarea prealabilă
Art. 20. – Declanşarea cercetării prealabile Cercetarea prealabilă se declanşează de persoana în drept, prin act administrativ, în condiţiile art. 59 alin. (3) – (5) din Statut.
Art. 21. – Iniţierea cercetării prealabile. Citarea poliţistului (1) După emiterea actului administrativ prevăzut la art. 20, poliţistul desemnat procedează la citarea poliţistului cercetat.
(2) Cu această ocazie îi aduce la cunoştinţă poliţistului cercetat actul administrativ de declanşare a cercetării prealabile şi îi solicită rapoarte scrise cu privire la faptele cercetate ce pot constitui abateri disciplinare.
Art. 22. – Administrarea probatoriului (1) Poliţistul desemnat este obligat să strângă probele care pot conduce la aflarea adevărului cu privire la existenţa sau inexistenţa abaterii disciplinare, gravitatea şi condiţiile care au cauzat sau favorizat săvârşirea acesteia, să evalueze şi să se pronunţe motivat, prin proces-verbal, cu privire la pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probelor solicitate de către poliţistul cercetat.
(2) Pe timpul cercetării prealabile, cu respectarea prevederilor legale, se pot desfăşura următoarele activităţi: verificarea unor înscrisuri, inclusiv privind activitatea desfăşurată anterior de poliţistul cercetat; constatarea, la faţa locului, a unor situaţii de fapt; inventarieri, audieri de martori, controale financiar-contabile, ridicări de înscrisuri, precum şi alte activităţi necesare lămurii cauzei.
Art. 23. – Prezentarea dosarului de cercetare prealabilă (1) Dosarul de cercetare prealabilă se prezintă, la finalizarea cercetării prealabile, persoanei în drept pentru a decide una dintre măsurile prevăzute la art. 593 din Statut.
(2) În cazul în care dispune restituirea dosarului, pentru completarea cercetării prealabile, persoana în drept trebuie să indice, în scris, motivele care justifică măsura.
Art. 24. – Conţinutul dosarului de cercetare prealabilă Dosarul de cercetare prealabilă cuprinde toate documentele întocmite în cadrul operaţiunilor administrative aferente procedurii de cercetare prealabilă, după cum urmează:
a) materialul de sesizare a faptei care face obiectul cercetării prealabile;
b) copia actului administrativ prin care s-a declanşat procedura disciplinară şi, după caz, a actelor administrative de înlocuire a poliţistului desemnat;
c) proiectul raportului de cercetare prealabilă, respectiv raportul de cercetare prealabilă;
d) toate actele întocmite/administrate în perioada desfăşurării cercetării prealabile;
e) opis privind documentele existente în dosarul de cercetare prealabilă.
Art. 25. – Actele realizate în activitatea de control (1) Atunci când pe timpul activităţilor de control se constată existenţa unor fapte care pot constitui abateri disciplinare, organele de control pot sesiza, prin notă motivată, persoana care a dispus activitatea de control, pentru a decide cu privire la declanşarea cercetării prealabile.
(2) În cazul în care pe timpul activităţilor de control nu a fost întocmită nota motivată prevăzută la alin. (1), raportul prevăzut la art. 594 din Statut, prin care se constată fapte care pot constitui abateri disciplinare, reprezintă material de sesizare.
SECŢIUNEA a 3-a Procedura în faţa Consiliului de disciplină
Art. 26. – Constituirea colectivului (1) Constituirea colectivelor prevăzute la art. 623 din Statut se realizează prin acte administrative ale persoanelor în drept, din rândul poliţiştilor din cadrul unităţilor pe care le conduc.
(2) La nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne şi al structurilor din cadrul acestuia, colectivul se constituie prin act administrativ al ministrului afacerilor interne, la propunerea conducătorilor acestor structuri.
Art. 27. – Desemnarea membrilor colectivului (1) Membrii colectivului se desemnează în condiţiile prevăzute la art. 623 din Statut.
(2) Membrul colectivului care are cunoştinţă despre existenţa vreuneia dintre situaţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. d) -f) are obligaţia de a informa în scris emitentul actului administrativ de stabilire a colectivului şi de a depune, după caz, documente doveditoare ale susţinerilor sale.
Art. 28. – Durata mandatului membrilor colectivului (1) Membrii colectivului sunt desemnaţi pentru o perioadă de 3 ani de la data emiterii actului administrativ de nominalizare în colectiv. În aceleaşi condiţii are loc reînnoirea mandatului, cu aceeaşi perioadă, o singură dată.
(2) Mandatul de membru al colectivului încetează înainte de data prevăzută la alin. (1) în următoarele situaţii:
a) la data mutării sau transferului din unitatea condusă de persoana în drept care l-a nominalizat;
b) la data încetării raporturilor de serviciu;
c) atunci când intervine una dintre situaţiile prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. d) -f).
(3) Încetarea mandatului de membru al colectivului se dispune sau, după caz, se constată prin act administrativ. De regulă, prin acelaşi act administrativ, se desemnează ca membru al colectivului un alt poliţist cu aceeaşi specialitate, potrivit art. 27 alin. (1).
Art. 29. – Constituirea Consiliului Atunci când, la finalizarea cercetării disciplinare, se dispun sesizarea şi consultarea Consiliului, prin act administrativ al persoanei în drept prevăzute la art. 20 se constituie Consiliul.
Art. 30. – Desemnarea membrilor Consiliului Desemnarea poliţiştilor în Consiliu se realizează în condiţiile art. 624 alin. (3) şi (4) din Statut.
Art. 31. – Încetarea calităţii de membru al Consiliului (1) Calitatea de membru al Consiliului încetează de drept la încetarea calităţii de membru al colectivului.
(2) Încetarea calităţii de membru al Consiliului se dispune sau, după caz, se constată prin act administrativ. De regulă, prin acelaşi act administrativ se desemnează ca membru al Consiliului un alt poliţist cu aceeaşi specialitate, potrivit art. 30.
Art. 32. – Atribuţiile preşedintelui Consiliului Preşedintele Consiliului are următoarele atribuţii principale:
a) stabileşte locul, data şi ora la care au loc şedinţele Consiliului;
b) conduce şedinţele Consiliului;
c) coordonează activitatea Consiliului;
d) coordonează activitatea secretarului şi verifică documentele întocmite de acesta;
e) reprezintă Consiliul în faţa persoanei în drept.
Art. 33. – Atribuţiile secretarului Consiliului Secretarul Consiliului are următoarele atribuţii principale:
a) înregistrează actele necesare desfăşurării activităţii Consiliului;
b) îi convoacă, la cererea preşedintelui, pe membrii Consiliului şi citează poliţistul cercetat, precum şi persoanele care urmează a fi audiate;
c) redactează încheierile, procesele-verbale de şedinţă şi alte acte emise de către Consiliu;
d) ţine evidenţa şi asigură securitatea documentelor gestionate de Consiliu şi efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii Consiliului.
Art. 34. – Activitatea Consiliului (1) Lucrările fiecărei şedinţe a Consiliului se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte, de membri şi de secretarul acestuia, precum şi de către poliţistul cercetat şi poliţistul asistent, atunci când aceştia sunt prezenţi.
(2) În cazul în care poliţistul cercetat sau poliţistul asistent nu poate sau refuză semnarea procesului-verbal ori nu este prezent, se face menţiune despre acest fapt, activitatea desfăşurându-se în continuare.
(3) Pentru îndeplinirea rolului şi atribuţiilor specifice, de regulă, Consiliul are următoarele atribuţii principale:
a) citează poliţistul cercetat;
b) evaluează probele administrate;
c) dacă apreciază că se impune, poate solicita poliţistului desemnat să ofere clarificările necesare;
d) audiază persoane, administrează probe şi verifică documente;
e) deliberează asupra cauzei;
f) întocmeşte încheierea prevăzută la art. 62 alin. (5) din Statut.
Art. 35. – Încheierea Consiliului (1) Propunerea din încheiere se formulează pe baza majorităţii de voturi. Încheierea Consiliului se semnează de toţi membrii şi de secretar şi se prezintă, împreună cu celelalte acte ale dosarului de cercetare disciplinară, persoanei în drept, pentru a decide una dintre măsurile prevăzute la art. 622din Statut.
(2) Membrul Consiliului care are o altă părere va redacta şi semna opinia separată, cu prezentarea considerentelor pe care aceasta se sprijină.
(3) Dosarul de cercetare disciplinară cuprinde toate documentele întocmite în cadrul operaţiunilor administrative aferente cercetării prealabile şi procedurii în faţa Consiliului, după cum urmează:
a) dosarul de cercetare prealabilă prevăzut la art. 24;
b) copia actului administrativ prin care s-au dispus sesizarea şi consultarea Consiliului;
c) toate actele întocmite/administrate în perioada desfăşurării procedurii în faţa Consiliului;
d) încheierea Consiliului;
e) opis privind documentele existente în dosarul de cercetare disciplinară.
SECŢIUNEA a 4-a Măsura administrativ-preventivă
Art. 36. – Scopul şi consecinţele atenţionării (1) Persoana în drept dispune atenţionarea poliţistului atunci când consideră că aplicarea măsurii administrativ-preventive este proporţională cu gravitatea faptei şi suficientă pentru atingerea scopului răspunderii disciplinare.
(2) Atenţionarea poliţistului constă în atragerea atenţiei cu privire la fapta săvârşită şi la luarea unor măsuri de îndreptare, respectiv în indicarea faptului că poate fi sancţionat disciplinar pentru fapte ce constituie abateri disciplinare.
(3) În cazul atenţionării, pentru aceeaşi faptă nu mai poate fi dispusă o sancţiune disciplinară.
Art. 37. – Gestionarea măsurii Atenţionarea poliţistului se dispune în scris şi se comunică acestuia.
SECŢIUNEA a 5-a Aplicarea sancţiunilor disciplinare
Art. 38. – Aplicarea sancţiunilor disciplinare (1) Sancţiunea disciplinară se stabileşte şi se dispune numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea Consiliului, cu excepţia mustrării scrise şi a diminuării salariului funcţiei de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni, când persoana în drept poate decide aplicarea sancţiunii fără consultarea Consiliului.
(2) Sancţiunea disciplinară se dispune prin act administrativ al persoanei în drept, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 60 alin. (1) şi (7) din Statut.
Art. 39. – Termenul de prescripţie a faptei (1) Termenul de 6 luni prevăzut la art. 60 alin. (1) din Statut se calculează de la data la care persoana în drept a luat la cunoştinţă, în scris, de comiterea faptei.
(2) În situaţia prevăzută la art. 25, termenul se calculează de la data luării la cunoştinţă a notei motivate sau, după caz, a raportului de control de către persoana care a dispus activitatea de control.
Art. 40. – Comunicarea actului administrativ de sancţionare (1) Actul administrativ de sancţionare se comunică poliţistului, prin grija structurii de resurse umane, de regulă, prin înmânare cu semnătură de primire, la sediul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul cercetat sau la domiciliul/reşedinţa acestuia.
(2) În cazul în care comunicarea nu se poate realiza în condiţiile alin. (1), actul administrativ se comunică în condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (2) – (4), cu excepţia comunicării telefonice.
(3) Actul administrativ de sancţionare clasificat potrivit legii se aduce la cunoştinţă poliţistului sancţionat disciplinar prin intermediul structurii de resurse umane din unitatea în care îşi desfăşoară activitatea. În acest caz, se întocmeşte un proces- verbal privind modalitatea de comunicare a actului administrativ.
SECŢIUNEA a 6-a Contestarea sancţiunii
Art. 41. – Depunerea contestaţiei (1) Poliţistul sancţionat poate formula contestaţie împotriva sancţiunii disciplinare, care se depune la secretariatul unităţii conduse de persoana în drept care a dispus sancţiunea disciplinară, în termen de 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), persoana în drept care a dispus sancţiunea disciplinară înaintează, cu celeritate, şefului unităţii ierarhic superioare dosarul de cercetare disciplinară şi un raport motivat cu privire la sancţiunea disciplinară dispusă şi la motivele propunerii de respingere sau de admitere a contestaţiei.
(3) În situaţia în care poliţistul sancţionat este încadrat în unităţi ale aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, precum şi în situaţia în care şeful ierarhic al persoanei în drept care a dispus sancţiunea disciplinară este ministrul afacerilor interne, documentele prevăzute la alin. (2) se prezintă acestuia, pentru a dispune cu privire la soluţionarea contestaţiei.
(4) În cazul sancţiunilor dispuse de ministrul afacerilor interne, contestarea se realizează potrivit art. 44 alin. (2).
Art. 42. – Soluţionarea contestaţiei (1) Şeful unităţii ierarhic superioare soluţionează contestaţia, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării la secretariatul acestei unităţi, prin decizie motivată.
(2) Decizia motivată trebuie să cuprindă una dintre soluţiile şi, respectiv, elementele prevăzute la art. 61 alin. (6) şi (7) din Statut.
Art. 43. – Comunicarea actelor la soluţionarea cauzei (1) Decizia motivată se comunică poliţistului sancţionat, prin grija structurii de resurse umane, de regulă, prin înmânare cu semnătură de primire, la sediul unităţii în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul cercetat sau la domiciliul/reşedinţa acestuia.
(2) În cazul în care comunicarea nu se poate realiza în condiţiile alin. (1), se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 8 alin. (2) – (4), cu excepţia celor de la art. 8 alin. (2) lit. b), precum şi a celor de la art. 8 alin. (2) lit. c) referitoare la comunicarea telefonică.
(3) Actul administrativ de sancţionare şi decizia motivată se comunică şi unităţii care asigură gestiunea resurselor umane.
(4) Prin grija structurii de resurse umane a unităţii prevăzute la alin. (3), actul administrativ de sancţionare şi decizia motivată se comunică structurii financiare care asigură plata drepturilor salariale ale poliţistului sancţionat, dacă sancţiunea disciplinară are efecte pecuniare.
(5) Prevederile art. 40 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. 44. – Sesizarea instanţei (1) După soluţionarea contestaţiei, poliţistul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile. Cu această ocazie pot fi contestate şi celelalte acte care au stat la baza emiterii actului administrativ de sancţionare.
(2) Sancţiunea aplicată de ministrul afacerilor interne poate fi contestată de poliţistul nemulţumit, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
   CAPITOLUL V
Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor

 

   Art. 66.(1) Stabilitatea poliţistului la locul de muncă este garantată, în condiţiile prezentei legi.
   (2) Raportul de serviciu al poliţistului ia naştere o dată cu acordarea primului grad profesional.
   Art. 67. Abrogat prin punctul 39. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
   Art. 68. Abrogat prin punctul 39. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
   Art. 69.(1) Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa de acordare a gradelor profesionale şi are loc:
   a) la împlinirea vârstei şi a celorlalte condiţii necesare pensionării în sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2011 începând cu 07.12.2011.

 

   b) la pierderea capacităţii de muncă, în condiţiile legii, cu excepţia situaţiei în care a intervenit menţinerea în activitate în condiţiile art. 331 ;
    ___________
    Litera b) a fost modificată prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 66/2013 începând cu 27.06.2013.

 

   c) la împlinirea limitei de vârstă în grad profesional;
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin punctul 40. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 23.04.2004.

 

   d) la cerere;
   e) la numirea într-o altă funcţie publică;
   f) prin demisie;
   g) la destituirea din poliţie;
   h) la acordarea calificativului nesatisfăcător, de două ori;
    ___________
    Litera h) a fost modificată prin punctul 40. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 23.04.2004.

 

   i) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15;
    ___________
    Litera i) a fost modificată prin punctul 2. din Lege nr. 255/2013 începând cu 01.02.2014.

 

   j) când, în urma reorganizării activităţii Ministerului Administraţiei şi Internelor sau a unei unităţi de poliţie ori a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de poliţistul respectiv, nu sunt posibilităţi pentru ca acesta să fie încadrat într-o funcţie similară în aceeaşi unitate sau în alte unităţi;
   k) când nu promovează examenul de definitivare prevăzut la art. 21 alin. (5);
   l) când s-a stabilit că a fost încadrat în mod fraudulos în poliţie, chiar dacă această situaţie a fost depistată ulterior;
   m) în situaţia nedefinitivării de către agenţii de poliţie a studiilor prevăzute la art. 73 alin. (8).
   (2) Raporturile de serviciu ale poliţistului nu pot înceta prin demisie la instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război.
    ___________
    Art. 69. a fost modificat prin punctul 40. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 691.(1) Limitele de vârstă în gradul profesional până la care poliţiştii pot fi menţinuţi în serviciu sunt vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
   (2) Chestorii de poliţie, chestorii principali de poliţie, chestorii şefi de poliţie şi chestorii generali de poliţie sunt menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani sau încetează raporturile de serviciu, la cerere, în condiţiile prevederilor legale în vigoare.
   (3) După împlinirea vârstei de 60 de ani, poliţiştii prevăzuţi la alin. (2) pot fi menţinuţi în serviciu până la împlinirea vârstei de 62 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiţii a atribuţiilor ce le revin, cu aprobarea anuală a ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2011 începând cu 05.07.2012.

 

   (4) În raport cu nevoile de încadrare, poliţiştii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (2), pot fi menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, după cum urmează:
   a) cu aprobarea anuală a ministrului administraţiei şi internelor, pentru ofiţerii de poliţie;
   b) cu aprobarea anuală a inspectorilor generali/similari, pentru agenţii de poliţie.
    ___________
    Art. 69^1. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 107/2011 începând cu 07.12.2011.

 

   Art. 70.Poliţistul care a absolvit o instituţie de învăţământ a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi căruia i-au încetat raporturile de serviciu în primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat să restituie cheltuielile efectuate cu pregătirea sa, proporţional cu perioada rămasă până la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.
    ___________
    CAPITOLUL V a fost modificat prin punctul 38. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii

 

   Art. 71.(1) Poliţiştii care la data încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de vârstă şi vechime pentru a li se acorda pensie de serviciu beneficiază de programe de reconversie profesională astfel:
   a) în următoarele 6 luni după adoptarea măsurilor prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. j);
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 5. din Lege nr. 133/2011 începând cu 30.06.2011.

 

   b) după apariţia situaţiei prevăzute la art. 69 lit. b).
   (2) Reconversia profesională a poliţiştilor aflaţi în situaţiile menţionate la alin. (1) se asigură prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Modul de organizare şi desfăşurare a programelor de reconversie profesională se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Pus în aplicare prin Ordin nr. 172/2012 începând cu 20.07.2012.
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (4) În vederea reconversiei profesionale poliţiştii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi, cu suportarea cheltuielilor de către acest minister, cursuri organizate de alte ministere, precum şi de către instituţii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (5) Contravaloarea cursurilor organizate în afara Ministerului Administraţiei şi Internelor în condiţiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii brute obţinute de poliţist la data încetării raporturilor de serviciu.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 72.(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi poliţiştilor aflaţi în funcţie nu le sunt aplicabile dispoziţiile acesteia privind condiţiile de studii şi stagiu în grad, cu excepţia cazurilor în care aceştia fac obiectul unei avansări sau promovări.
   (2) La aceeaşi dată poliţiştilor absolvenţi cu diplomă ai Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” a Ministerului Administraţiei şi Internelor sau ai altor instituţii de învăţământ superior acreditate le vor fi acordate grade profesionale în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Poliţiştii vor depune jurământul de credinţă. Refuzul depunerii jurământului de credinţă atrage destituirea din poliţie, acesta fiind consemnat prin încheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevăzute la art. 23 alin. (1).
   Art. 73.(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale poliţiştilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii şi studiilor fiecăruia, cu menţinerea drepturilor câştigate anterior, după cum urmează:
   A. Ofiţerii de poliţie:
   a) sublocotenent – subinspector de poliţie;
   b) locotenent – inspector de poliţie;
   c) căpitan – inspector principal de poliţie;
   d) maior – subcomisar de poliţie;
   e) locotenent-colonel – comisar de poliţie;
   f) colonel – comisar-şef de poliţie;
   g) general de brigadă – chestor de poliţie;
   h) general-maior – chestor principal de poliţie;
   i) general-locotenent – chestor-şef de poliţie;
    ___________
    Litera i) a fost modificată prin punctul 42. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   j) general – chestor general de poliţie.
    ___________
    Litera j) a fost modificată prin punctul 42. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   B. Agenţii de poliţie:
   a) maistru militar clasa a IV-a şi sergent-major – agent de poliţie;
   b) maistru militar clasa a III-a şi plutonier – agent principal de poliţie;
   c) maistru militar clasa a II-a şi plutonier-major – agent-şef adjunct de poliţie;
   d) maistru militar clasa I şi plutonier adjutant – agent-şef de poliţie;
   e) maistru militar principal şi plutonier adjutant-şef – agent-şef principal de poliţie.
   (2) Echivalarea gradelor privind agenţii şi ofiţerii de poliţie este valabilă şi în cazul încetării raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, precum şi în cazul mutării cadrelor militare sau a poliţiştilor între unităţile de poliţie şi celelalte unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor ori în cazul transferului la/de la alte instituţii din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, după caz.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 43. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Comisarilor-şefi de poliţie care au o vechime în gradul profesional sau în gradul de colonel de minimum 5 ani şi au fost încadraţi în această perioadă cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliţie sau general de brigadă ori superioare şi au fost apreciaţi în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puţin «foarte bun», la încetarea raporturilor de serviciu li se poate acorda gradul profesional de chestor de poliţie, în condiţiile prezentei legi.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 43. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (4) Poliţiştii ofiţeri care nu au absolvit studii superioare de scurtă sau de lungă durată cu diplomă vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente.
   (5) Ofiţerilor de poliţie stabiliţi la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional următor numai după absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac parte.
   (6) Agenţii de poliţie care nu au absolvit studii liceale şi postliceale cu diplomă vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente.
   (7) Agenţii de poliţie care au absolvit studii superioare au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea posturilor de ofiţeri vacante, în condiţiile prezentei legi.
    ___________
    Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 43. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (8) Perioada acordată poliţiştilor pentru definitivarea studiilor necesare echivalării în gradele corespunzătoare funcţiei pe care o deţin, conform prevederilor alin. (1), este de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Dacă după expirarea perioadei de 5 ani poliţiştii nu şi-au definitivat studiile necesare echivalării în gradele profesionale pe care le au, ofiţerii de poliţie vor fi încadraţi în categorii şi grade profesionale corespunzătoare pregătirii, iar agenţilor de poliţie le vor înceta raporturile de serviciu.
    ___________
    Alineatul (8) a fost modificat prin punctul 43. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (9) Stagiul în gradul militar avut la data echivalării va fi luat în calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit alin. (1) şi cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b).
   (10) Acordarea gradelor profesionale pentru poliţişti se face, de regulă, o dată pe an, cu prilejul „Zilei Poliţiei Române”.
   (11) Acordarea gradelor profesionale la încadrarea directă a poliţiştilor se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (11) a fost modificat prin punctul 43. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003începând cu 14.10.2003.

 

   (12) Acordarea gradelor profesionale poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi la art. 54 alin. (2) se poate face în tot cursul anului.
   Art. 74.(1) Evidenţa poliţiştilor pe timpul şi după încetarea raporturilor de serviciu, precum şi modalităţile de păstrare a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 44. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) La încetarea raporturilor de serviciu poliţistul este obligat ca în termen de 15 zile să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidenţă ca rezervist cu specialitatea „poliţie” şi gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectivă în grupa de evidenţă a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (3) Poliţiştii luaţi în evidenţă ca rezervişti pot fi concentraţi sau mobilizaţi pentru completarea efectivelor unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, în condiţiile prevăzute de lege.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 75.Descrierea uniformei de poliţist şi a însemnelor distinctive se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
   Art. 76.(1) Prevederile prezentei legi se aplică, în mod corespunzător, şi personalului Poliţiei de Frontieră Române, Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei, Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, Direcţiei generale de informaţii şi protecţie internă, unităţilor de învăţământ ale poliţiei şi structurilor corespondente din cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza», precum şi personalului unităţilor din aparatul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al structurilor subordonate acestuia.
   (2) Competenţele stabilite inspectorului general al Poliţiei Române prin prezenta lege se exercită pentru personalul din structurile prevăzute la alin. (1) de către conducătorii acestora.
    ___________
    Art. 76. a fost modificat prin punctul 45. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 77.Plata drepturilor băneşti cuvenite poliţiştilor, prevăzute în prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.
   Art. 78.(1) Procedura şi cazurile de modificare şi/sau suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţistului se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Pus în aplicare prin Ordin nr. 298/2011 începând cu 12.11.2014.
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 6. din Lege nr. 133/2011 începând cu 01.01.2012.

 

   (2) Până la intrarea în vigoare a legii privind salarizarea poliţiştilor, acestora le sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
   (3) Până la intrarea în vigoare a legii privind pensiile poliţiştilor, acestora le sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoare la pensionarea cadrelor militare.
   (4) Modul de aplicare a prevederilor alin. (2) şi (3) se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
    ___________
    Art. 78. a fost modificat prin punctul 46. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   Art. 79.În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unor minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20% vor fi angajaţi şi poliţişti care cunosc şi limba respectivă.
   Art. 80.În condiţiile legii, prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de credit pentru poliţişti.
   Art. 81.(1) Hotărârile Guvernului şi ordinele ministrului administraţiei şi internelor date în aplicarea prezentei legi se vor emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 89/2003 începând cu 14.10.2003.

 

   (2) Până la adoptarea hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) poliţiştii beneficiază de drepturile corespunzătoare prevăzute în actele normative în vigoare pentru cadrele militare.
   Art. 82.(1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   (2) La aceeaşi dată orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

 

    Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74alin. (1) din Constituţia României.

Comentarii

comentarii