1. ASPECTE OPERATIVE
1 Există probleme privind acordarea avizului de poliție judiciară, fapt ce generează dificultăți de finalitate judiciară. Reglementările interne stipulează că numai lucrătorii compartimentelor CMIIT au dreptul să fie organe de cercetare penală. Ca urmare, apar dificultăți la nivelul subunităților care au unul sau doi astfel de lucrători. Aceasta problemă nu vizează volumul de muncă, pentru că încărcătura în domeniu nu este foarte mare. Întocmind acte de constatare în temeiul art. 61din CPP, uneori la distanțe mari de sediul subunității, mijloacele de probă ce pot fi administrate sunt mai puține. Nu pot fi făcute operativ cercetări la fața locului, nu pot fi audiați oportun martori și astfel este mai greu de completat probatoriul.

Solutii:

Evaluarea situației la IGPF și dimensionarea corespunzătoare a numărului de persoane ce dețin avizul de poliție judiciară, astfel încât să poată fi acoperite adecvat nevoile operative.

2 Cu motivarea că personalul este insuficient, nu se acordă orele lucrate suplimentar care nu se pot compensa cu timp liber corespunzător în termen de 60 zile de la efectuare şi nici nu se plătesc cu majorarea de 75% Deși problema există efectiv, nu au fost identificate soluții de rezolvare, astfel încât se încalcă drepturile personalului și nu se compensează timpul muncit.

Solutii:

– Reluarea semnalărilor la MAI, deoarece aceasta este o problemă generală ignorată instituțional.
– Completarea deficitului de personal.
– Identificarea soluțiilor legale și organizatorice care să permită acordarea drepturilor.

3 Prevederile art. II privind uzul de armă din Legea 280/2011 nu corespund situației operative existente la nivelul structurilor PFR, vechea forma fiind mai adecvată. Conținutul art. 322 nu acoperă situațiile în care polițiștii de frontieră ar trebui să poată face uz de armă pe timpul misiunilor curente în scopul reținerii persoanelor care săvârșesc diferite fapte ilegale – spre exemplu, fuga contrabandiștilor.

Solutii:

Inițierea demersurilor în vederea modificării legislației, astfel încât să poată fi acoperite adecvat situațiile pe care polițistul de frontieră le poate întâmpina pe timpul misiunilor.

4 Există probleme numerice și calitative privind mijloacele de mobilitate, asigurările pentru acestea și gestionarea situațiilor în care autovehiculele suferă avarii în timpul desfășurării activităților operative. Deși mijloacele de mobilitate sunt asigurate, iar actele normative prevăd că pagubele produse în timpul îndeplinirii misiunilor nu se impută, polițiștii de frontieră sunt obligați la plată. Este cazul autovehiculelor care se defectează din cauza terenului accidentat din zona de frontieră.
Există mijloace de transport slabe calitativ (IVECO), care s-au deteriorat rapid, nu și-au atins durata de exploatare și nu pot fi înlocuite, ceea ce determină, de fapt, deficitul capacității de transport.

Solutii:

– Suportarea din asigurări a pagubelor.
– Evaluarea situației mijloacelor de mobilitate ale subunităților de frontieră, scoaterea celor inutilizabile și înlocuirea cu autovehicule funcționale.

5 Se remediază cu foarte mare întârziere defecțiunile ce survin la mijloacele de mobilitate. Exista situații când, pentru un set de plăcuțe de frână, autospecialele sunt indisponibile mai multe luni, ceea ce afectează capacitatea operativă a subunităților.

Solutii:

Solicitarea de date direct de la subunități pentru cunoașterea situației reale și asigurarea de reparații cu prioritate la mijloacele de mobilitate operative.

6 Nu este prevăzut de reglementările în vigoare un scurt repaus pe locul de serviciu pentru polițiștii de la Compartimentele ture serviciu.

Solutii:

Absența timpului de repaus afectat pentru diferite nevoi curente – servitul mesei, schimbatul/completatul/ ajustatul echipamentului/mijloacelor tehnice din dotare generează probleme. De aceea, polițistul de frontieră care efectuează asemenea operații riscă să fie sancționat. Instituționalizarea și asigurarea, prin planificare/rotație, a unui scurt repaus pe locul de serviciu pentru polițiștii de la Compartimentele ture serviciu.

7 Nu este clară modalitatea în care se poate realiza controlul conducerii SPF asupra patrulelor aflate în misiune.
Situația pare paradoxală în contextul în care controlul managerial este aplicat în structurile PFR de ani buni. Avem în vedere faptul că există cazuri în care șefii de SPF interpretează în mod personal modalitatea în care pot realiza astfel de activități.

Astfel:
– se simulează abuziv comportamentul infracțional, se folosesc mașini cu numere roșii provizorii și tertipuri diverse;
– se vânează greșeli, se provoacă o serie de comportamente atipice din partea polițiștilor de frontieră controlați;
– se manifestă duritatea inutilă în situații ce pot fi rezolvate neconflictual.
Rezultatul este că manifestările menționate pot induce în timp reacții extreme din partea patrulelor PF controlate, care pot contribui la apariția de evenimente grave.
Exemplificăm prin aceea că în data de 04.03.2016, când membrii ai organizației locale „Pro Lex” au estimat efectivelor indisponibile ale turelor serviciu s-a constatat că aproximativ 20 de polițiști de frontieră din cadrul SPF Dorohoi erau în concedii medicale sau internați în spital. Cauza era tocmai modul în care conducerea SPF înțelege să gestioneze resursele umane la dispoziție.
Pe acest fond, liderul local „Pro Lex” a solicitat psihologului de unitate să se deplaseze la SPF Dorohoi pentru consilierea polițiștilor de frontieră din cauza presiunilor intense determinate de gradul ridicat al nemulțumirilor existente în rândul acestora, cu posibilități reale de defulare și decompensare.
Nu în ultimul rând, chiar dacă avea obligația de a verifica modul în care șefii de tură realizează planul de acțiune și dau misiunile, conducerea SPF nu s-a concentrat asupra acestui aspect. Ca urmare, s-a ajuns la situația de a da misiuni patrulelor fără a ține cont de realitățile din teren și de starea de sănătate a personalului.
Ca urmare a sesizărilor făcute în 04.03.2016 la conducerea ITPF Iași de către liderii locali „Pro Lex”, conducerea SPF a amenințat polițiștii de frontieră cu ridicarea avizului de acces la documente clasificate și a adus injurii liderilor de sindicat.
Asemenea aspecte au fost sesizate în repetate rânduri, fiind în curs controlul SPF Dorohoi din partea structurii de specialitate a ITPF Iași.

Solutii:

Pentru a se evita neînțelegerile privind controlul patrulelor PF și a asigura caracterul său unitar, solicităm întocmirea unei proceduri care să clarifice modalitatea de desfășurare a controalelor.

8 Cu toate că îndeplinesc atribuțiile principale ale PFR, funcțiile operative de la nivelul SPF sunt cele mai prost plătite, fapt ce generează demotivarea personalului. Aceasta deși toate celelalte activități gravitează, de fapt, în jurul misiunilor de control și supraveghere a frontierei de stat. O situație asemănătoare se înregistrează și în ceea ce privește funcțiile de coordonare a turelor de serviciu.

1. Misiunile de bază ale PFR, supravegherea și controlul frontierei de stat, sunt executate de către agenții din turele de serviciu de la SPF.
Considerăm că importanța reală a acestei categorii de personal trebuie să se regăsească atât în ierarhia stabilită prin statele de organizare, cât și pe plan financiar.
În momentul de față, chiar dacă atribuțiile sunt aceleași, există diferențe nejustificate de ierarhizare și de salarizare a agenților de la ture serviciu și compartimentele de sprijin – funcțiile sunt de agent II, III și IV (cea mai mică funcție).
Sunt comune situațiile în care agentul III este șeful patrulei din care face parte agentul II, având astfel responsabilități suplimentare, chiar dacă are remunerație mai mică. Acest fapt demonstrează că sistemul actual de ierarhizare nu reflectă realitățile.
2. La nivelul turelor serviciu din cadrul SPF coordonatorii acestora desfășoară activități de conducere cu responsabilitățile aferente, fără a beneficia de sporul de conducere existent la nivel MAI.
Se ajunge la situația paradoxală că un șef de birou cu 5 subordonați beneficiază de spor de conducere, iar coordonatorul turei de serviciu din cadrul SPF nu. Aceasta cu toate că are un număr mai mare de subordonați și deține responsabilități cel puțin similare șefului de birou.
În Anexa 7, art. 8 din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se prevede:
„(1) Cadrele militare în activitate, polițiștii (…) care îndeplinesc funcții de comandă beneficiază lunar de solda/salariul de comandă de până la 25% din solda/salariul de funcție.
(2) Funcțiile pentru care se acordă solda/salariul de comandă, mărimea concretă a procentului, precum și normele de acordare/suspendare se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.”
În prezent este în vigoare OMAI nr. S/214/2011.

Solutii:

Propunem identificarea și aplicarea soluțiilor de egalizare a nivelului funcțiilor personalului care îndeplinește atribuții similare. Pe această cale se asigură motivarea corespunzătoare a personalului operativ.
Acest fapt este conform cu prevederile Convenției nr. 100/1951 a Organizației Internaționale a Muncii privind egalitatea de remunerare a mâinii de lucru.

În vederea motivării ofițerilor și stabilizării acestora la SPF pentru îndeplinirea atribuțiilor de coordonatori de tură propunem să li se acorde indemnizația de conducere.

9 Echipamentul de protecție specific anotimpurilor pentru personalul care efectuează misiuni în teren este inadecvat, nu corespunde calitativ și este insuficient. Echipamentul este învechit, iar din cauza uzurii este dificil de folosit.
Echipamentul bleumarin nu este adecvat pentru condițiile din teren și de anotimp.

Solutii:

Introducerea în dotare a echipamentului de protecție adecvat tipului de misiune și condițiilor de timp/anotimp/stare a vremii.

10 Dotarea cu mijloace de protecție/ autoapărare și aparatură portabilă de supraveghere este deficitară. De exemplu, la ITPF Sighetu Marmației nu sunt asigurate pe efectiv bastoane/tomfe; spray iritant lacrimogen – inexistent; baston electroșocuri etc.
Aparatura portabilă de supraveghere pe timp de zi/ noapte, cu terminale „Tetra” este asigurată 75% față de necesar, iar kit-urile hands free nu există.

Solutii:

Completarea deficitului de dotare cu prioritate față de nevoile SPF.

ASPECTE STATUTARE

2. ASPECTE STATUTARE
11 Nu se acordă Semnul Onorific „În serviciul Patriei” polițiștilor de frontieră în activitate care în perioada 1990 – 2005 au avut calitatea de polițist de frontieră angajat cu contract.

– Deși au avut calitatea de militari, persoanele în discuție pierd drepturi care contează ca vechime în activitate la calculul pensiei.
– Problema respectivă a mai fost semnalată de „Pro Lex”, dar MAI nu a întreprins demersurile necesare.
– Legea 573/2004 și Legea 574/2004 prevăd la art. 7 din Anexa nr. 1 ca pentru conferirea Semnului Onorific „În Serviciul Patriei”, ofițerii, maiștrii militari, subofițerii și funcționarii publici cu statut special trebuie să aibă o vechime în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale de 15, 20 sau 25 de ani de activitate.
– Art. 7 din Anexa 1 la Regulamentul privind descrierea și modul de acordare a Semnului onorific „În Serviciul Patriei” prevede că pentru conferirea semnului, funcționarii publici cu statut special trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
„a) să aibă o vechime în domeniile apărării, ordinii publice și siguranței naționale de 15, 20 sau 25 de ani de activitate;…”
– Conform Legi privind pensiile militare de stat, art. 3, lit. e), pct. 2 la vechimea în serviciu este recunoscuta și calitatea de militar angajat cu contract/jandarm angajat cu contract/polițist de frontieră angajat cu contract, soldat si gradat voluntar/soldat și gradat profesionist.
„Art. 3. În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
e) vechimea în serviciu – perioada în care o persoană din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
1. a avut calitatea de cadru militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate;
2. a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract/jandarm angajat cu contract/poliţist de frontieră angajat cu contract/soldat şi gradat voluntar/soldat şi gradat profesionist; ”
Este evident faptul că serviciul ca polițist de frontieră angajat cu contract a fost efectuat în domeniul ordinii publice.

Solutii:

Reluarea demersurilor pentru soluționarea favorabilă a situației de către MAI.

3. PROBLEME/DREPTURI DE PERSONAL

12 La nivelul PFR sunt deficiențe privind transparența politicii de resurse umane. Nu există informații suficiente referitoare la posturile vacante în toate structurile. Din cauza absenței informațiilor nu se poate realiza competiția reală și benefică pentru ocuparea posturilor cu personalul cel mai competent.

Solutii:

Realizarea sistemului centralizat de informare asupra tuturor posturilor vacante la nivel de instituție, indiferent de tip, nivel ierarhic și unitate/subunitate.

13 PFR a scos la concurs un număr redus de posturi de ofițeri cu recrutare din rândul agenților doar pentru structurile neoperative (logistică, financiar), în timp ce IGP a scos la concurs mai ales posturi la structurile operative. Ocuparea posturilor de ofițeri pentru structurile operative poate fi o soluție rapidă de acoperire a deficitului de personal.

Solutii: Este util ca IGPF să comunice dacă se vor scoate la concurs pentru structurile operative posturi de ofițeri din sursă internă cu recrutare din rândul agenților PF, pentru a clarifica situația și elimina zvonurile.

14 Începând cu 01.04.2016, PFR a scos la concurs 350 de funcții de agenți PF din rândul celor care au avut calitatea de agent de poliție, dar nu și pentru absolvenții Academiei de Poliție/alți foști ofițeri Sunt foști ofițeri care ar dori să participe la concursurile pentru ocuparea celor 350 de posturi de agenți PF.

Solutii:

Este util ca IGPF să comunice dacă se vor scoate la concurs posturi pentru foștii ofițeri, precum și dacă aceștia pot candida pentru cele 350 de posturi de agenți.

15 Înaintea încadrărilor directe trebuie asigurată posibilitatea mutării pentru rezolvarea diferitelor situații a polițiștilor de frontieră. Contextul încadrărilor directe poate fi utilizat pentru rezolvarea mai întâi a situației polițiștilor de frontieră în activitate, ulterior urmând să fie ocupate prin încadrare directă posturile ce devin vacante cu acest prilej.

Solutii:

Efectuarea mutării polițiștilor de frontieră în activitate înaintea încadrărilor directe.

16 Funcțiile didactice din instituțiile de învățământ ale PFR sunt neatractive din cauza gradelor profesionale, condițiilor de muncă deosebite (3 luni la an) și salarizării inferioare posturilor din structurile operative. Aspectele menționate contribuie la scăderea continuă a atractivității funcțiilor didactice pentru ofițerii cu experiență din PFR. Acest fapt are efecte directe asupra calității personalului didactic, a nivelului de pregătire a polițiștilor de frontieră și, implicit, a executării misiunilor.

Solutii:

Reluarea demersurilor către conducerea MAI în vederea creșterii nivelului ierarhic al funcțiilor didactice, revizuirii încadrării în condiții de muncă și a salarizării.
Aplicarea prevederilor Planului general de măsuri pentru implementarea Concepției de formare profesională a personalului pentru perioada 2013–2017.

17 Există probleme legate de neacordarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă începând cu luna noiembrie 2015 din cauza interpretărilor contrare prevederilor legale.
1. PFR s-a reorganizat începând cu 15.12.2011, când au fost desființate IJPF și au fost înființate ITPF. Așadar, a dispărut o entitate juridică (IJPF) și s-a constituit alta, cu alte competențe.
– Până la 15.12.2011, SPF au fost în organigrama IJPF, putând fi asimilate unor puncte de lucru. IJFP au avut personalitate juridică, iar șeful acestora a fost ordonator terțiar de credite. Personalul SPF a fost plătit de ordonatorul terțiar de credite. Dispozițiile de personal erau aprobate de către șeful IJPF.
– Odată cu înființarea ITPF, SPF au fost subordonate acestora.
– În art. 3 din OMAI nr I/705/15.12.2011 se prevede faptul ca personalul PFR se mută în interes de serviciu/preia de către ITPF, urmând sa fie numit în funcții potrivit competenței, în condițiile legii. În art. 1, alin. I.1. din Dispoziția IGPF nr. 577/15.12.2011 s-a prevăzut același fapt.
– Ca urmare, polițiștii de frontieră din cadrul turelor de serviciu de la SPF au fost numiți în interes de serviciu și au beneficiat de contravaloarea transportului la și de la serviciu conform prevederilor HG 1292/14.11.2003, chiar dacă anterior datei de 15.12.2011 au fost mutați la cerere, deoarece s-au aplicat ultimele prevederi legale și cel mai recent act administrativ.
2. Polițiștii de frontieră au primit contravaloarea cheltuielilor de transport la și de la serviciu (naveta) până la data de 13.11.2015, când s-a sistat în mod abuziv acest drept legal pe baza punctului de vedere al Direcției Generale Financiare (DGF) a MAI.
– Prin adresa nr. 364275/27.10.2015, DGF a MAI a transmis IGPF că dreptul de transport la și de la locul de muncă (naveta) se acordă polițiștilor mutați în interesul serviciului doar atunci când aceștia se mută efectiv într-o altă localitate decât cea în care își au domiciliul sau reședința și nu atunci când în urma reorganizării polițistul a fost numit în interesul serviciului în aceeași localitate în care a ajuns prin mutarea la cerere.
– Ca urmare a acestui punct de vedere, s-a transmis în teritoriu adresa IGPF nr. 391062/11.11.2015. Prin Nota raport de prezentare nr. 2177482/11.11.2015 s-a propus sistarea începând cu data de 11.11.2015 a decontării cheltuielilor de transport pentru cei care fac obiectul celor învederate de către DGF a MAI. Spre exemplu, prin Dispoziția ITPF Iași nr. 2142352/13.11.2015, s-a sistat decontarea cheltuielilor de transport unui număr de 112 polițiști de frontieră.
3. Punctul nostru de vedere privind soluția DGF a MAI este următorul:
– este în contradicție cu HG 1292/14.11.2003 care dispune în mod clar la art. 6, alin (1), lit. f) condițiile pentru acordarea dreptului, fără a prevede însă și obligativitatea mutării efective într-o altă localitate;
– este în contradicție cu Hotărârea nr. 48/02.08.2005 pronunțată de către Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor din MAI care precizează faptul că legiuitorul impune ca și condiție de acordare a chiriei doar ca mutarea în interesul serviciului să aibă loc în altă localitate decât cea de domiciliu, fără alte distincții. Condițiile de acordare a chiriei sunt similare cu cele ale navetei sub aspectul luării în considerare a actului administrativ de numire în funcție a polițistului. În ambele situații se prevede doar mutarea în interes de serviciu, fără alte condiții suplimentare.
Așa încât, apreciem că DGF a MAI a adăugat în mod abuziv la lege.

Solutii:

Solicităm atât punctul de vedere al IGPF referitor la neacordarea cheltuielilor de transport la și de la locul de muncă începând cu luna noiembrie 2015, bazat pe prevederile legale în vigoare, cât și, totodată, reanalizarea acordării acestor drepturi celor cărora le-au fost sistate în mod nejustificat.

18 Este incertă situația asigurării despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri prevăzute de Legea 360/2002, art. 28, litera m). Efectivele nu cunosc dacă există asigurări conform prevederilor legale și care sunt riscurile asigurate.

Solutii:

Informarea personalului cu privire la tipul asigurărilor existente și la riscurile asigurate.

4. ALTE PROBLEME

19 Sunt situații în care prevederile OMAI 23/2014 privind asistența psihologică sunt folosite abuziv – polițiști trimiși la evaluare psihologică pentru că au luat concedii medicale sau fiindcă au intrat în conflict cu șefii.

Există riscul ca evaluarea psihologică să fie folosită pentru tranșarea diverselor diferende, să fie astfel percepută ca mijloc de presiune și să-și piardă din relevanță/încredere.

Solutii:

IGPF să dispună cercetarea situațiilor ce sunt semnalate ca abuzuri și să asigure măsuri pentru eliminarea cazurilor cu acest conținut.

20 Fișele posturilor de la compartimentele secretariat au prevăzută cerința autorizației de acces la informații clasificate, nivelul „Strict secret”. La majoritatea subunităților este un singur lucrător, ceea ce este insuficient, mai ales în cazul absenței titularului.

La compartimentul în cauză, ar trebui să existe o rezervă de 1-2 lucrători, în funcție de situația locală, astfel ca activitatea să se desfășoare în condiții de legalitate în absența titularului.

Solutii:

Evaluarea situației și asigurarea rezervelor de personal necesare.

21 Eliminarea atestatelor anuale pentru a conduce autovehiculele din dotarea structurilor PF sau simplificarea procedurilor de acordare.
Conducerea autovehiculelor pe drumurile publice este stabilită în legislația națională, nefiind necesare alte reglementări interne contrare prevederilor existente. Introducerea atestatelor anuale necesare pentru a conduce autovehiculele din dotarea structurilor PF îngrădește, de fapt, dreptul celor care îndeplinesc condițiile impuse de legislația națională prin introducerea de restricții care nu sunt prevăzute în nicio lege, hotărâre de guvern etc.
Mai mult, polițiștii sunt în mod curent ținuți sub control medical și psihologic de către instituție prin evaluările și examinările realizate periodic la unități. Cunoștințele conducătorilor auto privind legislația rutieră sunt evaluate tot periodic la nivelul unității.
Din aceste considerente, opinăm că este suficientă hotărârea șefului unității înscrisă în dispoziția zilnică pentru ca un polițist de frontieră să poată sau nu să conducă autovehiculele unității.

Solutii:

Realizarea de demersuri din partea IGPF pentru simplificarea procedurii atestării lucrătorilor PF pentru a conduce autovehiculele din dotarea unității cu respectarea legislației naționale existente în domeniu.
Studierea soluțiilor de înscriere în fișa postului deținătorilor de atestate de conducători auto ai vehiculelor PFR a precizării „conducător autovehicul”, în vederea compensării activității conform reglementărilor în materie.

22 În prezent, cabinetele medicale sunt încadrate cu medici care, pe de o parte, nu au competență de medicina muncii, iar, pe de altă parte, nu sunt în subordinea unităților PF. Medicii nu cunosc efectiv specificul și condițiile activității polițiștilor de frontieră pentru a putea lua decizii corecte și în concordanță cu realitatea instituțională privind necesitățile de medicina muncii.
Trebuie luată în considerare dispersarea și izolarea subunităților PFR.

Solutii:

Realizarea de demersuri din partea IGPF pentru înființarea cabinetelor medicale care să deservească unitățile PFR, precum și a funcțiilor de medic cu specializarea medicina muncii.

23 Personalul din Compartimentul ture serviciu nu poate efectua pregătirea fizică potrivit reglementărilor în vigoare. Personalul din Compartimentul ture serviciu are planificate lunar numai 2 ore de pregătire fizică, față de 24 ore prevăzute pentru celălalt personal de la SPF. Diferența de 22 ore ar trebui desfășurată în perioada programului de lucru, fiind astfel afectat timpul alocat misiunilor.
Din cauză că nu se poate executa ritmic pregătirea fizică, sunt probleme cu prilejul evaluărilor semestriale.

Solutii: 

Stabilirea variantei unitare de program care să permită desfășurarea pregătirii profesionale, astfel încât să nu afecteze îndeplinirea misiunilor și timpul liber al personalului.

24 Sunt, încă, sedii necorespunzătoare, chiar improprii desfășurării activităților, care nu oferă condiții decente de muncă, nefiind îndeplinite condițiile igienico-sanitare necesare. Dăm exemplul sediului SPF Valea Vișeului, inclus în 2005 în obiectivul de investiții pentru modernizare.

Solutii:

Continuarea demersurilor pentru reabilitarea / modernizarea sediilor SPF.

25 Sporul pentru lucrări de excepţie nu se acordă cu transparenţă şi proporţional cu numărul angajaţilor agenţi/ ofiţeri cu funcţii de execuţie/ ofiţeri cu funcţii de conducere Sporul pentru lucrări de excepţie reprezintă un mijloc de recompensare şi stimulare a angajaţilor, drept pentru care este normal să fie publice listele cu beneficiarii acestui drept. În prezent, la foarte multe subunităţi de poliţie de frontieră există nemulţumire între poliţişti cu privire la modul de acordare a acestui spor, atât în ceea ce priveşte procentul repartizat categoriilor de angajaţi, cât şi a modului de stabilire a beneficiarilor.
Întrucât salariile de merit au fost menţinute ilegal în salariul de bază şi după anul 2010, există mari nemulţumiri din partea poliţiştilor pentru faptul că, făcând aceeaşi muncă, unii au venituri mai mari. În acest context, cumularea salariului de merit (ca sumă compensatorie tranzitorie) cu sporul pentru lucrări de excepţie are un efect negativ la nivelul unităţii.

Solutii:

Sporul pentru lucrări de excepţie să fie acordat în mod proporţional cu numărul angajaţilor din categoriile: agenţi/ ofiţeri cu funcţii de execuţie/ ofiţeri cu funcţii de conducere.
Pentru fiecare beneficiar să se precizeze motivul care justifică acordarea sporului pentru lucrări de excepţie.
Stabilirea beneficiarilor să fie efectuată cu transparenţă, în prezenţa liderilor de sindicat, în cadrul unei şedinţe programată cu cel puţin două săptămâni înainte de emiterea dispoziţiilor de acordare a sporului pentru următoarele 6 luni.
Să se urmărească, pe cât posibil, ca beneficiarii să nu cumuleze sporul pentru lucrări de excepţie cu salariul de merit inclus în salariu ca sumă compensatorie tranzitorie.

Comentarii

comentarii