SINDICAtUL "PRO LEX sau "victoria fortei argumentelor impotriva argumentelor forte"


Starea initiala sau necesitatea infiintarii "Pro Lex" – 2004-2005

Politistii trecusera recent de la statutul de militari la cel de functionari publici. Se infiintase Corpul National al Politistilor in care majoritatea liderilor erau chiar sefii profesionali, iar politistii au devenit membrii de drept, fara a-si exprima acordul de asociere. Cotizatia li se retinea pe statul de plata, chiar daca nu le-a fost cerut acordul in acest sens.
Corpul National al Politistilor a infiintat Sindicatul National al Politistilor si Personalului Contractual. Astfel, s-a desavarsit dorinta M.A.I. de a avea componenta profesionala si cea sindicala, necesare pentru a intari propriile decizii prin "acordul" reprezentantilor politistilor. Multi isi aduc aminte faptul ca dupa depunerea juramantului la absolvirea scolilor de politie, pentru mutarea la un anumit inspectorat de politie sau pentru iesirea din tutela "trebuiau" sa completeze si adeziune la S.N.P.P.C.
Stabilitatea in functia publica era utopie, politistii fiind mutati la telefon, fara acordul lor scris si fara emiterea vreunui act administrativ.
Prea putini politisti isi cunosteau drepturile profesionale si mai putini aveau curajul sa pretinda sa le fie respectate aceste drepturi.
La evaluarea profesionala, concursuri, cercetare disciplinara, repartizarea salariilor de merit si a primelor, politistii nu erau reprezentati.

"ROMVAM" A DEVENIt "PRO LEX"

In acest timp, Vasile Lincu, un fost absolvent al Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza", promotia 1997, angajat, la acea data, la serviciul juridic din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor, infiintase Sindicatul National Vamal "ROMVAM". Intrucat, acest sindicat venea cu un concept nou, rezultatele nu s-au lasat asteptate. Potrivit vointei initiatorilor, sindicatul apara drepturile profesionale si salariale si lupta pentru domnia legii in institutie, imbunatatirea conditiilor de munca si de viata ale membrilor. Contrar politicii celorlalte sindicate, politica "ROMVAM" a fost de a nu convinge functionarii publici sa adere la aceasta noua forma de asociere prin promisiuni, ci de a face lucruri concrete pentru proprii oameni, convins de faptul ca rezultatele sunt cele care il vor recomanda. Cu alte cuvinte, nu sindicatul are nevoie de noi membri, ci angajatii au nevoie de acest tip de sindicat.
In anul 2005, Mircea Lupu l-a contactat pe Vasile Lincu pentru a-l consilia in vederea infiintarii si conducerii unui sindicat in M.A.I., cu aceeasi ideologie. Intrucat, Mircea Lupu nu a reusit sa obtina personalitatea juridica a unui nou sindicat, la solicitarea sa, "ROMVAM" si-a schimbat Statutul si denumirea. Cum liderii sunt alesi de catre membrii de sindicat, iar la acel moment inca nu aderasera politisti, Mircea Lupu si Florin Vilnei, apoi si Vasile Anghel au fost cooptati in organele de conducere, prin decizia presedintelui si nu prin alegere de catre membrii politisti. Astfel, a aparut Sindicatul National al Politistilor si Vamesilor "Pro Lex" care reprezenta interesele membrilor de sindicat din vama si politie.
Desi politistii vedeau o speranta in noul sindicat, ca si in cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor, in structurile de politie, era un act de curaj, la acea data, sa devii membru "Pro Lex". totusi, cei mai curajosi s-au dovedit politistii din cadrul Directiei de Combatere a Crimei Organizate si cei din cadrul I.P.J. Mures la indemnul lui Gheorghe Cerghizan.

Concurenta sindicala a declansat furtuna

Aparitia Sindicatului "Pro Lex" a creat concurenta, stricand astfel armonia in cadrul C.N.P. si S.N.P.P.C., dar si in relatia dintre acestea (desi la acea data aveau conducere comuna). Multi sefi nostalgici vremurilor in care erau comandanti, au vazut un pericol in existenta unui sindicat care le monitoriza deciziile sub aspectul legalitatii. Acestia au promovat S.N.P.P.C. si au atacat "Pro Lex" in sedinte profesionale. Asocierea celor doua categorii profesionale (politisti si vamesi) "au facut-o" sa para controversata si paguboasa pentru imaginea institutiei.
In realitate, liderii de sindicat nu ii invata pe membri cum sa prinda hoti sau cum sa efectueze control vamal, ci ei se specializeaza continuu in apararea drepturilor profesionale. Existenta unor categorii profesionale din aceeasi ramura de activitate, respectiv administratia publica, nu este o creatie a "Pro Lex", fiind mai multe sindicate nationale, federatii si confederatii sindicale constituite din categorii diferite de angajati.
Aceste afirmatii ale unor sefi, ale concurentilor sindicali, dar si ale unor structuri specializate in diversiune nu au dat rezultatele scontate, iar vestea noului concept de sindicat si micile succese de inceput, s-au raspandit cu repeziciune. Politica initiala de a nu merge noi catre oameni, ci de a veni ei catre sindicat nu a produs o crestere numerica spectaculoasa. Practic, fiecare judet era o reduta, iar sindicatul patrundea la cererea unor politisti cu initiativa din acel judet. Primele sedinte de constituire a noilor grupe sindicale se tineau in localuri, sali de clase sau hoteluri.
Chiar politica sindicatului era de a tempera cresterea numerica, aceasta urmand a se face proportional cu cresterea numarului de persoane competente sa solutioneze problemele profesionale.

In conditii vitrege, "Pro Lex" a crescut in forta sindicala si notorietate

Odata cu intarirea numerica si financiara, activitatea s-a mutat de la domiciliul lui Vasile Lincu la un spatiu inchiriat, de la logistica primitiva, achizitionata din banii fondatorilor, la o logistica corespunzatoare nevoilor, de la liderii care efectuau si munca de secretariat, consilieri juridici, lideri sindicali, etc., la constituirea de departamente specializate.
In anul 2007, "Pro Lex" devenise deja o forta sindicala prin notorietate, putere umana si financiara, precum si datorita sistemului propriu de informatii si comunicare. Publicarea revistei proprii (prima revista de specialitate din politie) a contribuit substantial la mediatizarea drepturilor profesionale, iar politistii au inceput sa prinda curaj in a-si exercita dreptul la libera asociere si libera exprimare.
"Pro Lex" devenise etalon pentru asociatiile profesionale si sindicale din M.A.I. Acestea au preluat modelul in ceea ce priveste site-ul pe INtERNEt si INtRAPOL, publicatia, autocolantele pentru parbriz, legitimatiile de membru, contractele de telefonie, ofertele de reducere la diferite produse si servicii, actiunile in instanta, formele de protest, etc.

Primul miting din istoria Politiei Romane si ... repercursiuni

Era momentul pentru actiuni concrete, care sa conduca, in timp la schimbarea mentalitatii si reformarea sistemului. Astfel ca, in data de 29 octombrie 2007 "Pro Lex" organizeaza primul miting din istoria Politiei Romane, cu sprijinul politistilor din 15 tari din Europa.
Cea mai insemnata realizare a protestului a fost recunoasterea necesitatii acordului scris al politistului pentru mutarea definitiva. S-a pus, astfel, capat instabilitatii in functia publica, care a afectat multi politisti mutati la zeci sau sute de kilometri distanta de domiciliu si familie, doar pentru ca si-au facut datoria aplicand legea, dar "suparand" pe anumiti oameni de afaceri sau politici sau pentru simplul fapt ca au cerut sa le fie respectate drepturile. Detalierea recipisei de salariu si emiterea unei OUG privind restituirea primelor de vacanta restante, se numara printre alte revendicari solutionate.

Rezistenta la schimbare si lipsa de reactie a "mamutulu" si greoiului M.A.I. declanseaza alt protest

Dupa cum era de asteptat, conducerea M.A.I. nu s-a dovedit a fi pregatita pentru o reforma reala, necesara si tanjita de politisti si societatea civila, drept pentru care, mai era de luptat pentru revendicarile referitoare la: modificarea statutului politistului, acordarea unei protectii reale in caz de ultraj, efectuarea de asigurari pentru viata, sanatate si bunuri, asistenta juridica gratuita, acordarea ajutorului pentru achizitionarea unei locuinte proprietate personala, reglementari pentru reducerea subiectivismului la evaluare si concursuri, plata orelor suplimentare si acoperirea deficitului de personal.
In cadrul sedintelor Colegiului M.A.I., Vasile Lincu a prezentat problemele profesionale si salariale ale politistilor si a sustinut rezolvarea acestora pe cale diplomatica. Ulterior, lipsa de reactie a reprezentantilor institutiei a transformat solicitarile venite din partea sindicatului in revendicari sustinute in strada sub forma legala a mitingului de protest.

"Sacali" din M.A.I. au trecut la actiuni "destepte" anti-"Pro Lex"

Un astfel de sindicat, independent fata de institutie, capabil sa mobilizeze politistii sa participe la mitinguri de protest, cu toate piedicile posibile (de la "recomandarile" celor de la D.G.I.P.I. si ale sefilor profesionali, la anulare de zile libere si efectuare de actiuni profesionale judetene sau nationale exact in data si la orele de desfasurare a mitingurilor) este lesne de inteles de ce nu este agreat.
Stacheta ridicata de "Pro Lex" in ceea ce priveste actiunile sindicale devenise foarte greu de atins de catre S.N.P.P.C., iar, in acest ritm, se prefigura reducerea naturala a importantei "departamentului sindical" al M.A.I.
Pentru limitarea actiunilor sindicale sau chiar pentru distrugerea organizatiei s-a apelat la discriminare vadita in raport cu S.N.P.P.C., coroborat cu sustinerea unor lideri santajabili sau dispusi sa sacrifice un ideal in schimbul unui avantaj material sau profesional personal.
In privinta discriminarii, enumeram doar cateva forme ale acesteia:
- negocierea si semnarea acordului colectiv (la solicitarea "Pro Lex", dl. Anghel Andreescu apreciaza in adresele nr. 4684/18.02.2008 si nr. 11035/20.03.2008 ca nu au obligatia de a incheia acord colectiv, insa semneaza cu S.N.P.P.C. cu incalcarea prevederilor H.G. nr. 833/2007 in ceea ce priveste partile, momentul incheierii si continutul acordului);
- acordarea de spatii pentru birouri (pentru S.N.P.P.C. - DA, iar pentru "Pro Lex" - BA);
- invitarea delegatilor sindicatului la discutarea problemelor de interes profesional, economic si social (la acest capitol mentionam si conferintele de presa organizate impreuna cu S.N.P.P.C.);
- hotararea de reprezentativitate a "Pro Lex" la nivelul M.A.I. a fost atacata de institutie in instanta nu o data, ci de doua ori, fara drept de izbanda.
Cealalta actiune care sa conduca la prabusirea "Pro Lex" (de aceasta data cu efect din interior) a fost si ea conturata prin "cooptarea" comisarului sef Mircea Lupu, cunoscut printre apropiati pentru obsesia de a deveni sef macar o singura data pana la pensionare. Una dintre primele misiuni ale lui Mircea Lupu (care in momentul respectiv era membru in Comitetul Director) a fost aceea de a determina conducerea sindicatului sa-l accepte ca angajat si lider de sindicat pe un politist din cadrul D.G.I.P.I. Propunerea acestuia s-a supus la vot si a fost respinsa, drept pentru care, a trecut la actiuni de subminare a autoritatii Comitetului Director si chiar de schimbare a presedintelui. Fara perspectiva de succes in acest sens, in primavara anului 2008, a solicitat destituirea lui Florin Vilnei sub amenintarea ca va distruge sindicatul. Comitetul Director a apreciat ca nu sunt probe si motive pentru a da curs solicitarii sale, ba chiar a decis destituirea lui Mircea Lupu dupa ce acesta a trecut la actiuni indreptate impotriva organizatiei sindicale.

Atacat din afara si "mancat" din interior, "Pro Lex" mai are puterea sa organizeze inca doua mitinguri de protest

In vara lui 2008, la revendicarile din 2007 nesolutionate s-a adaugat si problema salariala a politistilor si personalului contractual, drept pentru care, "Pro Lex" a decis sa iasa din nou in strada.
Conducerea politica a M.A.I. si D.G.I.P.I. erau pregatite sa contracareze actiunile sindicale prin cativa "urmasi ai lui Iuda" gasiti pe spranceana. In acest sens, au sprijinit gruparea Mircea Lupu formata din Matei Lucian, Anghel Cristian, Ceoinegel Eliazar, Raicu Florian, Globasu Cristian, Gandiceanu Catalin, Vlad Gigel si Postu Elena pentru a crea o diversiune prin infiintarea unui sindicat cu denumire asemanatoare cu a "Pro Lex", chiar cu doua saptamani inainte de mitingul autorizat. Acestia, prin fals si inselaciune au atentat la fondurile sindicatului si au facut campanie activa la televiziune si pe INtRAPOL pentru a determina membrii "Pro Lex" sa nu participe la miting.
Aici, trebuie mentionat un fapt deosebit de grav: fostul director al directiei juridice din M.A.I., Cristian Baci, a sustinut prin adrese ideea ca se poate sa se infiinteze un sindicat in cadrul altui sindicat, cu personalitate juridica si conducere proprie. Practic, prin acest punct de vedere oficial al directorului de la juridic, M.A.I. sustinea substituirea "Pro Lex" printr-un sindicat-fantoma, cu posibilitatea de a prelua patrimoniul si membrii, chiar fara acordul acestora.
Cu toate actiunile acestora, "Pro Lex" condus de Vasile Lincu a organizat doua mitinguri, in 26 septembrie si in 22 noiembrie 2008. Intre cele doua mitinguri, prin decizia civila nr. 1262/RC/21.11.2008 tribunalul Neamt a anulat personalitatea juridica a "sindicatului-fantoma" creat de Lupu&Co si a respins exceptia lipsei calitatii lui Vasile Lincu de reprezentant al "Pro Lex".
Vinovat sau nu, Florin Vilnei a fost trimis in judecata de catre D.G.A. pentru infractiunea de fals savarsita pe vremea in care lucra la Pasapoarte.
In urma protestelor, Guvernul a majorat coeficientii de salarizare a agentilor de politie, a modificat cateva articole din statutul politistului si a emis H.G. nr. 1083/2008 privind despagubirea politistilor de viata, sanatate si bunuri, iar ministrul a emis O.M.A.I. nr. 9/2009 prin care a reglementat asistenta juridica a politistilor.

Dezvaluiri periculos de adevarate

In acelasi an, "Pro Lex" a mai "deranjat" conducerea politica a M.A.I. cu dezvaluirile pe care le-a facut cu privire la implicarea fostului ministru de interne in scandalul cu drogurile, dar si prin blocarea adoptarii modificarii unei hotarari de guvern secrete prin care se majorau veniturilor sefilor din structurile centrale ale ministerului prin acordarea unor grade superioare aferente functiilor de conducere. De precizat ca, nota de fundamentare a cresterii in secret a veniturilor sefilor a fost semnata si de actualul presedinte al S.N.P.P.C.
"Pro Lex" a ridicat si problema legalitatii ocuparii functiilor publice de conducere de la D.G.A. de catre procurori, ceea ce a condus, ulterior, la inlocuirea acestora cu politisti.

"Agentul dublu"

Colonelul in rezerva Mihai Ioan, fost responsabil cu "invatamantul" din M.A.I., s-a prezentat la "Pro Lex" pentru a-si oferi serviciile. Pentru a castiga increderea conducerii sindicatului, a venit cu informatii tocmai bune de stiri de presa, despre modul cum au facut cariera anumite persoane din M.A.I. si neregulile privind ocuparea unor functii de conducere, iar prin fostii colegi, ne-a furnizat dovezi ale folosirii S.N.P.P.C. de catre M.A.I., in interesul sefilor profesionali si impotriva formelor de asociere libera a politistilor.
Pe de alta parte, acesta avea misiunea "calului troian" furnizand informatii din interiorul sindicatului, fiind legatura intre Vilnei si responsabilii din M.A.I. cu distrugerea "Pro Lex". "Agentul troian" si-a asumat si rolul de consilier al gruparii Lupu&Vilnei.

"Divide et impera"

Intarirea puterii miscarii sindicale nu a convenit nici ministerului si nici confederatiilor sindicale. Astfel ca, "Fratia" a constituit sindicate judetene ale functionarilor publici cu denumirea "Columna" si a atacat in instanta reprezentativitatea Sindicatului "Pro Lex" la nivelul M.A.I. Suntem in posesia unei adrese semnate de catre un subsecretar de stat din minister care ii multumea pentru acest lucru, secretarului general al C.N.S.L.R. - "Fratia".
Probabil, in semn de apreciere pentru "activitatea depusa", presedintele S.N.P.P.C. - a fost numit director adjunct la o structura a D.G.I.P.I.
Dupa desprinderea unor "aschi" din "Pro Lex" (ex. Sindicatul "Diamantul", Sindicatul "Lege si Onoare", Sindicatul "Fortus Lex" si Sindicatul "Sindpol") s-a trecut la divizarea S.N.P.P.C. in sindicate judetene cu aceeasi denumire, reunite, ulterior, intr-o federatie ai caror lideri sunt aceleasi persoane din conducerea organizatiei mama din care s-au desprins.
Pentru "Pro Lex" se pregatea altceva ...

"Daca nu-i cum vrem noi, iti vom sapa groapa!"

La inceputul anului 2009, un grup restrans de lideri sindicali judeteni au solicitat sa fie recompensati pentru activitatea sindicala, urmand ca in schimbul sumelor primite sa predea la sindicat facturi fictive. O alta solicitare viza acordarea unor sume de bani pe care sa le gestioneze singuri, altele decat decontarea cheltuielilor cu transportul, cu actiunile de socializare sau plata onorariului avocatilor.
Intampinand refuzul conducerii "Pro Lex" acestia au incercat sa obtina avantaje contrar vointei membrilor si principiului promovat de fondatorii sindicatului, prin actiuni de dezinformare si denigrare. Mai mult, Florin Vilnei si Mircea Lupu au solicitat in iunie 2008, fara stiinta membrilor conducerii sindicatului, suspendarea din functie a presedintelui Vasile Lincu. Intrucat, instanta nu le-a admis cererea, la sedinta Adunarii Generale din 09.08.2009, gruparea Lupu&Vilnei a incercat inlocuirea presedintelui fondator Vasile Lincu cu Florin Vilnei. Desi majoritatea celor prezenti nu au fost de acord, la 5 zile dupa sedinta si la 3 zile de la un nou miting de protest, declansat in special pentru neacordarea compensatiei pentru chirie, Vilnei Florin decide ca la toti membrii Comitetului Director le-a expirat mandatul, cu exceptia sa, bineinteles, si a emis Hotararea Comitetului Director prin care convoca Adunarea Generala in data de 30.08.2009 in localitatea Sighisoara, pentru a discuta calitatea de membru a lui Lupu Mircea si alegerea organelor de conducere. "Adunarea Generala" formata din 8 persoane: Vilnei Florin, Sima tudor, Enache titel, Popescu Dorinel, Sionel Cornel, Chibulcutean Dorin, timofte Adrian si Maceseanu Elvis au hotarat amanarea sedintei pentru 06.09.2009, in aceeasi localitate.

Vilnei si-a folosit copilul pentru a-si acoperi tradarea

Data de 06.09.2009 nu a fost aleasa intamplator, era ziua in care majoritatea membrilor Comitetului Director au plecat in Cipru ca raspuns la invitatia sindicatului din aceasta tara. Vilnei Florin a refuzat sa mai faca deplasarea, motivand ca i s-a imbolnavit copilul.

Ingredientele "reusite" gruparii Lupu&Vilnei: intalniri secrete, falsificari de stampile, inselatorii la banca, etc.

Pentru a pastra secretul intalnirii, sedinta nu a fost mediatizata nici fata de lideri, cu atat mai putin fata de membri. Cu toate acestea, cu doua zile inainte de sedinta, timofte Adrian a informat conducerea sindicatului despre o intalnire a celor de la transporturi, in saptamana 06-13 septembrie 2009, la Ploiesti sau Brasov. Intre timp, Vilnei isi confectionase o stampila a presedintelui sindicatului, a luat un duplicat al certificatului de inregistrare fiscala a sindicatului si a deschis un alt cont la Raiffeisen Bank, cu promisiunea ca va aduce, cat de curand, si dovada calitatii de reprezentant legal.
La "Adunarea Generala" din 06.09.2009, nestatutara din toate punctele de vedere, Mircea Lupu a fost iertat de toate actiunile anti-"Pro Lex" si i-a fost acceptata candidatura pentru functia de presedinte, alaturi de cea a lui Vilnei. Pentru inceput s-a convenit ca presedinte sa fie Florin Vilnei, deoarece, Mircea Lupu era controversat si nu era certa calitatea acestuia de membru de sindicat. Pentru a convinge si alti lideri sa li se alature si sa accepte ceea ce au decis in secret si nestatutar, le-a promis modificarea statutului, in sensul de a schimba denumirea si de a lasa un procent din cotizatii pentru gestionarea liderilor judeteni. Lupta interna a fost vadit sustinuta de anumiti sefi profesionali si S.N.P.P.C., fiind si singurii beneficiari reali ai acestei actiuni.
Desi, prin adresele nr. 16607/04.11.2009 M.A.I., respectiv nr. 1032190/24.09.2009 I.G.P.R. i-au comunicat lui Vilnei baza legala de modificare in compunerea organelor de conducere, precum si faptul ca nu vor da curs solicitarilor acestuia pana nu face dovada cu inregistrarea sa in Registrul Special aflat la grefa Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, in fapt, M.A.I. l-a invitat la sedinte pe Florin Vilnei alaturi de Vasile Lincu si a virat, un timp, cotizatia sindicatului in contul indicat de catre Vilnei.
Si de aceasta data, Cristian Baci, devenit secretar general al M.A.I. se amesteca in treburile interne ale organizatiei si justifica sistarea retinerii cotizatiilor prin necesitatea lamuririi aspectului legat de conducerea sindicatului, desi i-au fost prezentate dovezi ale faptului ca in Registrul Special figureaza ca presedinte Vasile Lincu, iar instantele judecatoresti au respins, de fiecare data, exceptia lipsei calitatii acestuia de reprezentat al "Pro Lex". Precizam faptul ca nu are relevanta cine este presedinte pentru a retine si vira cotizatia membrilor de sindicat. (In numerele urmatoare ale revistei vom detalia aspecte privind problemele legate de activitatea profesionala, legalitatea deciziilor si evolutia in cariera a celor implicati in discreditarea si distrugerea celei mai puternice miscari sindicale din politie, dar si implicarea D.G.I.P.I. in afaceri ce nu au legatura cu menirea pentru care a fost creata).

Conferinta de presa "Pro Lex" neagreata si reformulata de "profesionistii manipulari"

D.G.I.P.I. a acordat suport tehnic si informatic "neghine" din interiorul "Pro Lex", fapt recunoscut chiar de catre Florin Vilnei (acesta precizand ca a fost obligat), drept pentru care presedintele Vasile Lincu a facut public dovezile privind implicarea acestei directii in fraudarea concursurilor pentru ocuparea functiilor de conducere din M.A.I.. Aceste dovezi constau in rezolutia Parchetului General din 24.04.2009 in care sunt reproduse declaratiile fostului secretar de stat toma Zaharia si a fostului director al Directiei pentru Combaterea Crimei Organizate, Damian Miclea, si in care recunosteau faptul ca au falsificat listele cu politistii declarati admisi la concursurile pentru ocuparea functiilor de sefi ai birourilor teritoriale de Combatere a Crimei Organizate. Acestia au argumentat falsificarea listelor cu cei declarati admisi la concurs, pe baza informatiilor primite de la D.G.I.P.I., sustinand ca este o practica in M.A.I.
In replica, persoane din aparatul central al M.A.I. au facut presiuni la Agentia de stiri "Mediafax" si la alte publicatii pentru a nu mediatiza aceasta stire, ci faptul ca domnul Lincu Vasile nu mai este presedinte "Pro Lex". Mai mult, tot telefonic, au dictat la "Mediafax" un comunicat prin care Sindicatul "Pro Lex" urma sa organizeze o conferinta de presa cu tema: "Implicarea D.G.I.P.I. in dizolvarea Sindicatului "Pro Lex". Aceste diversiuni erau concepute pentru discreditarea sindicatului in fata mass-mediei.

Cum nimic nu este intamplator...

Actiunea indreptata impotriva "Pro Lex" a fost declansata in momentul in care se acumulasera mari tensiuni in randul politistilor datorate restantelor financiare la prima de vacanta, norma de echipament, compensatia pentru chirie, ore suplimentare, respectiv se definitiva proiectul legii unice de salarizare si se pregatea spre adoptarea Legea privind sistemul unic de pensii.

In fata esecului, pucistii au trecut la planul de rezerva

Actiunea anti-"Pro Lex", cu atatea forte implicate, s-a dorit a fi "fulger", indreptata in special impotriva fondurilor (sistare sau deturnare), mijloacelor de comunicare (INtRAPOL si INtERNEt), actiunilor sindicale sau liderilor si membrilor.
Cum dreptatea si legea este de partea "Pro Lex" si a conducerii statutare a acestuia, iar rabdarea liderilor pucisti si-a atins limitele, gruparea Lupu&Vilnei a trecut la actiuni de hartuire, iar pe masura ce le-au scazut sansele sa preia conducerea sindicatului, prin uzurpare, planul B a devenit singurul viabil. Asa cum era de asteptat problema acestora o constituia numarul mic de functii de conducere in Comitetul Director si accesul la fondurile organizatiei. Solutia salvatoare a devenit infiintarea de organizatii sindicale judetene, avand denumirea "Pro Lex" (numai buna pentru crearea confuziei), astfel ca M.A.I. nu va mai fi deranjat de actiuni sindicale si se creeaza tot mai multe functii de presedinti de sindicat.

Sindicatele judetene - solutii neviabile pe termen lung

Din punct de vedere functional, sindicatele judetene nu reprezinta o solutie pe termen mediu si lung intrucat nu-si permit sa salarizeze juristi si specialisti pentru solutionarea problemelor profesionale pentru care s-au constituit, vocea acestora nu va mai fi auzita la I.G.P.R. sau M.A.I., iar actiunile se vor limita doar la adrese formulate de colegii deveniti, peste noapte, specialisti in toate domeniile: juridic, sindical, management sau contabil, iar rezultatele depinzand in totalitate de vointa sefului institutiei. Realitatea a demonstrat ca este o chestiune de timp pana ce sustinatorii divizarii miscarii sindicale vor constata ca nu au capacitatea sa rezolve problemele cu care sunt sesizati, iar lupta pentru functii si fonduri se va muta in propriile organizatii.
Nimic durabil nu se poate construi pe o fundatie bazata pe minciuna si interese personale meschine.

Povestea broastei si a scorpionului

In lipsa unei explicatii rationale logice pentru faptele grupului Lupu&Vilnei, un psiholog ne-a comunicat ca anumite comportamente de baza ale personalitatii predispun oamenii la un anumit tip de comportament, indiferent de vointa lor. Pentru a fi mai clar, ne-a exemplificat printr-o poveste cu talc despre o broasca si un scorpion care vroiau sa traverseze o apa curgatoare.
Scorpionul o roaga pe broasca sa il ia si pe el in spate, dar broasca sta pe ganduri, temandu-se ca va fi intepata mortal. Vazand-o ca ezita, scorpionul o asigura ca este in siguranta, caci daca ar intepa-o, ar muri amandoi. Broasca accepta, il ia pe scorpion in spate si incepe sa inoate. Insa la mijlocul distantei dintre cele doua maluri, scorpionul o inteapa. Cu ultima suflare, broasca intreaba: "De ce?", iar scorpionul raspunde: "Pentru ca asta e natura mea".

Concluzii, incurajari, sperante....

Desi toate evenimentele prezentate mai sus, pe scurt, sunt parca subiecte de filme, ele reprezinta un episod din lupta cu "sistemul".
Din toate aceste confruntari sau incercari, Sindicatul "Pro Lex" a iesit de fiecare data intarit, intrucat, temelia pe care a fost construit este una morala, iar legalitatea este structura sa de rezistenta.
Daca ne aducem bine aminte, la inceputul democratiei in Romania, pe scena politica erau foarte multe partide, dar timpul le-a cernut. In Politie, miscarea sindicala inca se afla in perioada "romantica", cand pornirile unora mai pot fi satisfacute prin constituirea de asocieri sindicale bazate, in principal, pe mici atentii de sarbatori si simple promisiuni.
"Pro Lex" este un proiect pe termen lung, capabil sa lupte, daca este cazul, cu mentalitatea unora care ocupa functii vremelnice in M.A.I. si structurile teritoriale.
"Pro Lex" a dovedit ca poate sa invinga argumentele fortei, prin forta argumentelor.
Multumim membrilor care ne-au transmis sustinerea lor si ne-au incurajat sa rezistam si sa nu abandonam proiectul sindical dezvoltat cu atata energie, pasiune si munca; sa nu dam satisfactie celor cu interese meschine, care nu au construit nimic durabil prin forte proprii, dar se pricep atat de bine sa distruga folosindu-se de functii si de influenta pe care le-o confera acestea.
Pentru toti cei care au ales sa faca parte din "Pro Lex" ii asiguram ca transparenta, independenta si indeplinirea scopurilor sindicale pentru care ne-am constituit reprezinta promisiunile noastre prezente si viitoare.

Cert este ca vom ramane aceeasi promotori ai legalitatii, indiferent de forma si puterea rezistentei la schimbare, si, poate, intr-un viitor nu foarte indelungat, ne vom putea bucura - toti cei de buna credinta - de protectia unui atat de ravnit stat de drept in Romania.