Amendamentele la proiectul legii salarizarii sustinute de CSN Meridian

Amendamente legea salarizarii v 6.2 color-2017 CSN Meridian

 

Text proiect lege Propuneri Argumente
Art 3 alin(4). Ordonatorii de credite au obligatia sa stabileasca salariile de baza/soldele functiilor de baza/indemnizatiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale in bani si in natura prevazute de lege, sa asigure promovarea personalului in functii, grade si trepte profesionalesi avansarea in gradatii in conditiile legii, astfel incat sa se incadreze in sumele aprobate cu aceasta destinatie in bugetul propriu.. Art3 alin (4) Ordonatorii de credite au obligatia sa asigure sumele necesare pentru stabilirea salariilor de baza/soldelor functiilor de baza/salariile functiilor de baza/indemnizatiilede incadrare/indemnizatiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale in bani si in natura prevazute de lege, sa asigure sumele necesare de bani pentru promovarea personalului in functii si grade /trepte profesionale  si avansarea in gradatii in conditiile legii Federația Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind:

Neobligarea ordonatorilor de credite de a asigura sumele de bani  necesare acoperirii cheltuielilor de personal precum si de a previziona toate modificarile ce apar  pe parcursul exercitiului financiar  al tuturor  institutiilor pot crea blocaje, migrari de personal, situatii confictuale.

 

 

Art. 7 – Termeni

c) indemnizația de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele la prezenta lege; d) indemnizația lunară reprezintă suma de bani la care au dreptul persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică sau asimilate acestora, fiind unica formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcției acestora; persoanele care ocupă funcții de demnitate publică nu beneficiază de sporuri permanente, sporuri temporare și/sau de doctorat; e) salariul funcţiei de bază se compune din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă și este echivalent cu salariul de bază; f) solda funcţiei de bază se compune din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă și este echivalentă cu salariul de bază;

 

Echivalarea salariului de bază cu salariul de funcţie, cum se aplică în prezent.

Echivalarea indemnizaţiei lunare şi indemnizaţiei de încadrare cu salariul de bază.

 

Definirea şi celorlalte drepturi salariale şi raportarea lor la salariul de bază şi echivalentul acestuia.

 

Pro Lex:  Toate drepturile salariale sunt raportate la salariul de bază. Raportul între cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază este de 1 la 12.

Solda a funcţiei de bază / salariul al funcţiei de bază este echivalentă cu salariul de bază (art. 7 lit. e).

În prezent, în MAI, salariul de bază este echivalentul salariul de funcţie (o componentă a salariului funcţiei de bază).

Indemnizaţia lunară şi indemnizaţia de încadrare (art. 7 lit. d) nu sunt echivalate cu salariul de bază, astfel cum se deduce din celelalte articole (ex. art. 5)

Pentru toţi bugetarii, gradaţiile de vechime se calculează la salariul de bază, iar pentru militari şi poliţişti, gradaţiile de vechime se calculează la salariu de funcţie, deci la o valoare mai mică decât salariul de bază.

Până în 2023, creşterea salariului de bază minim pe economie nu va aduce o creştere şi a salariilor funcţiilor de bază ale poliţiştilor.

 Art. 10 – Salariile de bază şi gradaţiile

(1) Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade/trepte şi gradaţii.

(2) Fiecărei funcții, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund cinci gradații, corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă, cu excepția funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor de conducere pentru care gradația este inclusă în indemnizația lunară/salariul de bază prevăzut pentru aceste funcții în anexele la lege.

(3) Salariile de bază prevăzute în anexele I – VIII din prezenta lege pentru funcţiile de execuţie sunt la gradaţia 0.

(4) Tranşele de vechime în muncă în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii, precum şi procentele corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie și incluse în acesta sunt următoarele:

– gradaţia 1 – de la 3 la 5 ani și se determină prin majorarea salariului de bază prevăzut în anexele la prezenta lege cu procentul de 7,5% , rezultând noul salariu de bază;

– gradaţia 2 – de la 5 la 10 ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 5%, rezultând noul salariu de bază;

– gradaţia 3 – de la 10 la 15 ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 5% , rezultând noul salariu de bază;

– gradaţia 4 – de la 15 la 20 de ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 2,5% , rezultând noul salariu de bază;

– gradaţia 5 – peste 20 de ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 2,5% , rezultând noul salariu de bază.

(5) Gradaţia obţinută se acordă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condiţiile de acordare.

La  Art. 10 alin(2) și . (4) din Legea Cadru  privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, propunem modificarea dupa cum urmeaza:

(4) Tranşele de vechime în muncă în funcţie de care se acordă cele 5 gradaţii, precum şi procentele corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie și incluse în acesta sunt următoarele:

– gradaţia 1 – de la 3 la 5 ani și se determină prin majorarea salariului de bază prevăzut în anexele la prezenta lege cu procentul de 7,5% , rezultând noul salariu de bază;

– gradaţia 2 – de la 5 la 10 ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 5%, rezultând noul salariu de bază;

– gradaţia 3 – de la 10 la 15 ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 5%, rezultând noul salariu de bază;

– gradaţia 4 – de la 15 la 20 de ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 5%, rezultând noul salariu de bază;

– gradaţia 5 – peste 20 de ani și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu procentul de 2,5%, rezultând noul salariu de bază.

(5) Gradaţia obţinută se acordă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condiţiile de acordare.

Federatia Sindicatelor din Administratie

In perioada 2007-2010, sporul de vechime era reglementat de Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National care stabilea anumite limite, minime si maxime, ale acestuia.

In prezent, conform Codului muncii, art. 40, alin. 2, lit. c, angajatorii au obligatia sa acorde salariatilor drepturile ce decurg din lege, dar si din contractele colective sau individuale de munca. In concluzie, daca in contractul de munca este prevazut sporul de vechime, atunci angajatorul trebuie sa il acorde in momentul in care salariatul a atins gradul de vechime in munca specificat. Cuantumul sporului total fiind 25 % cât a fost și până acum și nu 22,5 % cât propune Legea Cadru.

În   HG nr. 281 din 17 iunie 1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare –  abrogată,  se prevedea

Sporuri la salariul de bază

ART. 7    (1) Persoanele salarizate potrivit prezentei hotărâri beneficiază, la funcţia de bază, de un spor de vechime în muncă de până la 25%, calculat la salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru, astfel:

Tranşa de vechime în muncă       Cota la salariul de bază

între 3 şi 5 ani                          5%

de la 5 la 10 ani                        10%

de la 10 la 15 ani                       15%

de la 15 la 20 ani                       20%

peste 20 ani                             25%

 

Art. 11 – (1) Stabilirea veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 5 şi pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia instituţiilor şi autorităţile publice finanţate integral din venituri proprii se face prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, după caz. Reglementarea concretă a drepturilor salariale, conform principiilor legii.

Menţinerea prevederilor din Legea nr. 284/2010 în ceea ce priveşte încadrarea pe funcţii şi grade profesionale, urmând a se reglementa doar cuantumul.

 

Pro Lex:

Salarizarea nu are legătură cu munca prestată. Angajaţi care desfăşoară prestează aceeaşi muncă vor primi o remuneraţie diferită de la o localitate la alta sau chiar diferită de la an la an în acelaşi loc de muncă.

Nu se respectă principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală (art. 6 lit. C)

Conform Directivei 2000/JIC/78, privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare, în vederea definirii și constatării discriminării directe, tratamentul diferențiat trebuie analizat prin prisma unor persoane aflate în situații doar compatibile, nu neapărat in situații similare.

Dreptul la o remuneraţie egală pentru muncă egală este reglementat şi la art. 6 din Codul Muncii şi art. 23 din declaraţia Universală a Drepturilor Omului, iar OG nr. 137/2000 cu modificările ulterioare, prevede la art. 1 alin. 2 principiul egalităţii între cetăţeni, caz în care excluderea privilegiilor şi discriminărilor sunt garantate în special în exercitarea unor drepturi inclusiv salariul egal pentru muncă egală.

Potrivit jurisprudenţei constante a instanţei de contencios constituţional, precum şi a celei a Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, iar un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod raţional şi obiectiv.

Existenţa mai multor acte normative, adoptate succesiv într-un interval scurt de timp, în baza cărora s-a intenţionat salarizarea unică a bugetarilor nu poate constitui un temei legal pentru instituirea unui tratament diferenţiat şi pentru nesocotirea principiului egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi care presupune plată egală pentru muncă de valoare egală.

Criteriul temporal sau acela al unor reglementări diferite nu poate justifica diferenţe de salarizare între persoane care exercită aceeaşi funcţie şi care au aceeaşi pregătire profesională.

Pentru toate categoriile de personal aflate în situaţii identice, salarizarea trebuie să se facă la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică unde sunt încadraţi. Atunci când este analizată identitatea de situaţii între doi angajaţi, nu trebuie verificată identitatea de reglementare, ci trebuie avută în vedere identitatea de activitate desfăşurată şi de pregătire profesională.

Art. 14 – Drepturi salariale pentru deținerea titlului științific de doctor

(1) Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul.

(2) Personalul didactic de predare care solicită şi obţine gradul didactic I prin echivalare, potrivit prevederilor ordinului ministrului educaţiei naţionale, nu primeşte sporul pentru titlul ştiinţific de doctor. Cadrele didactice optează în favoarea sporului pentru titlul ştiinţific de doctor sau pentru echivalarea cu gradul didactic I.

Se modifica  Art. 14 alin. (1) din Legea Cadru  privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, dupa cum urmează:

1) Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 15 % din nivelul salariului de bază al salariatului, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul.

Federatia Sindicatelor din Administratie

Conform legislației actuale  cuantumul indemnizației  este de 15 % din salariul de bază al salariatului – așa cum este normal pentru că această indemnizație reprezintă valoarea individuala a fiecărui individ

 

Art. 15 – Drepturi salariale pentru activitatea de control financiar preventiv

Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de salariul de bază mai mare cu 5%.

Se modifica  Art. 15 din Legea Cadru  privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, dupa cum urmeaza:

Art. 15 – Drepturi salariale pentru activitatea de control financiar preventiv

Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de salariul de bază mai mare cu 25%.

Federatia Sindicatelor din Administratie

Conform legislației actuale  cuantumul pentru personalul  care exercită activitatea de control financiar preventiv,   pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de o mărire de 25 % din salariul de bază.

Art. 21 – Sporul pentru munca suplimentară

(1) Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (2) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi compensată în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază/solda funcţiei de bază/salariul de funcție/indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate. (3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi compensată în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază/solda de funcție/ salariul de funcție/indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate. (4) Plata muncii în condițiile alin. (2) și (3) se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic în scris, fără a se depăşi 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor, potrivit legii. (5) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depăşirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător. (6) Prevederile prezentului articol nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora, prin cumul de funcţii în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice sau persoanelor angajate cu timp parțial.

Reglementarea muncii suplimentare şi muncii prestate în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, conform Codului muncii, cu indicarea cuantumului sporului.

 

Munca suplimentară, repausul săptămânal şi sărbători legale

 

Art. 21. – (1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

(2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

(3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor de 75% din salariul de bază/solda funcţiei de bază/salariul funcției de bază/indemnizația de încadrare corespunzător orelor suplimentare efectuate.

(4) Prin excepţie de la alin. (3)

munca suplimentară efectuată în zilele de repaus săptămânal, în zilele de sărbători legale și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, va fi plătită prin adăugarea unui spor de 100% din salariul de bază/solda funcţiei de bază/salariul funcției de bază/indemnizația de încadrare corespunzător orelor suplimentare efectuate.

 

Art. 211    – Munca prestată în timpul repausului săptămânal va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor de 100% din salariul de bază/solda funcţiei de bază/salariul funcției de bază/indemnizația de încadrare.

 

Art. 212 (1) – Munca prestată în zilele de sărbători legale și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.

(2)  În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca prestată în zilele de sărbători legale și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se  plăteşte prin adăugarea unui spor de 100% din salariul de bază/solda funcţiei de bază/salariul funcției de bază/indemnizația de încadrare.

Pro Lex: Deşi din titlul articolului rezultă că ar fi vorba de sporul pentru munca suplimentară, la alin. 1 se menţionează şi munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează. Codul muncii tratează diferit munca suplimentară de munca prestată în repaus săptămânal sau în zilele de sărbători legale și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează.

Potrivit Codului muncii, compensarea cu timp liber corespunzător în termen de 60 de zile este pentru munca suplimentară, pentru munca prestată în repaus săptămânal se acordă un spor, iar pentru munca prestată în zilele de sărbători legale și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează se compensează cu timp liber în următoarele 30 zile sau cu un spor de cel puţin 100% din salariul de bază.

 

Art.23,  Sporul pentru conditii de munca.

Locurile de munca,categoriile de personal, marimea concreta a sporului pentru conditii de munca prevazut in Anexele nr. I-VIII, precum si conditiile de acordare a acestuia se stabilesc prin Regulament-cadru elaborat de catre fiecare dintre ministerele coordonatoare  ale celor 6 domenii de activitate bugetara respective administratie, sanatate si asistenta sociala, invatamant, justitie, cultura, diplomatie, de catre institutiile de aparare, ordine publica si securitate nationala precum si de catre autoritatile publice autonome, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea fiecaruia dintre ministerele coordonatoare,fiecare dintre institutiile de aparare, ordine publica si securitate nationala sau autoritate publica central autonome, cu avizul Ministerului Muncii si Justituiei Sociale si a Ministerului Finantelor Publice si cu consultareafederatiilor sindicale representative domeniului de activitate.

 

Art.23 Sporul pentru conditii de munca.

Locurile de munca,categoriile de personal, marimea concreta a sporului pentru conditii de munca prevazut in Anexele nr. I-VIII, precum si conditiile de acordare a acestuia se stabilesc prin Regulament-cadru elaborat de catre fiecare dintre ministerele coordonatoare  ale celor 6 domenii de activitate bugetara respective administratie, sanatate si asistenta sociala, invatamant, justitie, cultura, diplomatie, de catre institutiile de aparare, ordine publica si securitate nationala precum si de catre autoritatile publice autonome, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea fiecaruia dintre ministerele coordonatoare,fiecare dintre institutiile de aparare, ordine publica si securitate nationala sau autoritate publica central autonome, cu avizul Ministerului Muncii si Justituiei Sociale si a Ministerului Finantelor Publice si cu consultareafederatiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate in termen de cel mult 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

 

Federația Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind:

Daca nu se stabileste o data concreta pentru intocmirea si aplicarea Regulamentului –cadru pe fiecare domeniu de activitate nu se vor intocmi aceste regulemente dupa cum avem exemplul concret cu Legea 284/2010 care este azi in vigoare si unde nici pana in ziua de azi nu avem Regulement de aplicare a sporului de conditii grele de munca.

Art. 25 – Limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor și a altor drepturi

(1) Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază, a salariilor funcțiilor de bază sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare, după caz.

(2) Începând cu anul 2018, la stabilirea limitei de sporuri prevăzută de alin. (1), se includ şi drepturile prevăzute în Anexa II , Capitolul II, art. 2 alin. (1) şi art. 3 din prezenta lege.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului trimis în misiune în străinătate.

Eliminarea plafonului pentru toţi ordonatorii de credite sau, dacă nu este acceptată propunere, atunci să fie eliminată pentru cei care se finanţează din venituri proprii. Pro Lex: Toate sporurile, indemnizaţiile, adaosurile, majorările au o justificare dată de condiţiile de muncă sau felul muncii. O limitare/plafonare ar conduce la neacordarea unor astfel de drepturi, deşi munca se desfăşoară în aceleaşi condiţii.

Această prevedere nu se aplică tuturor, spre exemplu, personalul din justiţie beneficiaza de de aceasta derogare Anexa V – Justitie,  capitolul VIII, Sectiunea IX , articolul 29

Art.26- Premii si prime, al.(2)

Premiile de excelenta se pot acorda in cursul anului personalului care a realizatsau a participat direct la obtinerea unor rezultate in activitatea institutiei/autoritatii publice sau a sistemului din care fac parte, a participat la activitati cu  caracter deosebit, a efectuat lucrari cu caracter exceptional ori a avut un volum de activitate de depaseste in mod semnificativ volumul de activitat, in raport cu complexitatea sarcinilor,

 

Art.26- Premii si prime, al.(2)

Premiile de excelenta se pot acorda in cursul anului personalului care a realizat sau a participat direct la obtinerea unor rezultate in activitatea institutiei/autoritatii publice sau a sistemului din care fac parte, a participat la activitati cu  caracter deosebit, a efectuat  lucrari cu caracter exceptional ori a avut un volum de activitate de depaseste in mod semnificativ volumul de activitat, in raport cu complexitatea sarcinilor. Modul concret de acordare a acestor premii sau prime va fi stabilit  prin Regulamentul  de evaluare a personalului contractual si va fi acordat dupa consultarea sindicatului reprezentativ din fiecare institutie.

 

Federația Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind:

Trebuie stabilit concret modul de acordare a acestor prime sau premii in bani pentru a elimina orice suspiciune si interpretare cu privire la persoanele care pot beneficia de aceste drepturi, precum si de a evita abuzurile.

Art. 31 (6) Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcţie de performanţele profesionale individuale, apreciate cu calificativul „foarte bine”, cel puţin de două ori în ultimii 3 ani de activitate, de către comisia desemnată prin dispoziţie a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte sindicatele sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor. Eliminarea alin. 6 de la art. 31 Pro Lex: Legea reglementează salarizarea personalului bugetar, nu reglementarea raporturilor de serviciu sau de muncă. Legile speciale sau Codul muncii au ca domeniu de reglementare raporturile de muncă sau de serviciu. Prin art. 31 alin. 6 se depăşeşte cadrul de reglementare al legii şi se modifică prevederi din alte acte normative specializate.

Prin introducerea condiţiei de promovare în grade profesionale din 3 în 3 ani şi introducerea condiţiei de apreciere cu calificativul „foarte bine”, se modifică atât perioada de promovare pentru toate categoriile de bugetari (legea nu face excepţii), inclusiv la militari şi poliţişti, deşi fiecare familie ocupaţională are un număr diferit de grade profesionale.

Prin introducerea condiţiei de apreciere cu calificativul „foarte bine” se restrânge posibilitatea de promovare şi se creează o discriminare faţă de cei ce au fost promovaţi cu calificativul „bine”, mai ales pentru cei ce îndeplinesc stagiul de timp în anul adoptării legii. De asemenea, evoluţia în carieră trebuie să fie accesibilă tuturor angajaţilor care îşi îndeplinesc bine atribuţiile din fişa postului. Per a contrario, dacă eşti bun şi apreciat cu calificativul „Bine”, efectul este negativ, de neîndeplinire a condiţiilor de participare

Art. 37 – Aplicarea legii

(2) b. prin excepţie de la lit.a, se acordă următoarele creșteri salariale:

– soldele de funcție ale personalului militar, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017;

– salariile de funcție ale polițiștilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017;

Pro Lex:

b. prin excepţie de la lit. a, se acordă următoarele creșteri salariale:

– salariile de funcție/soldele de funcție ale polițiștilor, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor şi ale personalului militar, se majorează cu 20%;

 

Federația Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind:

 

– Salariile personalului contractual din domeniul cultura care se regaseste pe anexaVIII-administratie (functii comune) cap. II  lit. B si cap. II lit. C – cu 20% fata de nivelul de salarizare  din luna martie 2017

Pro Lex:

La alin. 2 lit. b) se face o discriminare a poliţiştilor faţă de militari în ceea ce priveşte salarizarea de la data intrării în vigoare a legii, deşi au avut şi au aceleaşi reglementări în materie de salarizare.

 

Federația Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind:

Personalul contractual prevazut pe Anexa VIII-Administratie  cap. II lit. B  si C, nu a beneficiat de majorari salariale impreuna cu angajatii de la functiile artistice si  cu cei din administratia publica locala , categorii care au beneficiat  anul acesta de majorari salariale.

Art. 37 – Aplicarea legii

(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:

c) salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție/indemnizaţiile de încadrare, ale personalului salarizat potrivit prezentei legi, cu excepția celui prevăzut la literele a) și b) şi c) se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017;

Art. 37 – Aplicarea legii

(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:

c) salariile de bază, soldele funcţiei de bază/salariile funcţiei de bază/indemnizaţiile de încadrare, ale personalului salarizat potrivit prezentei legi, cu excepția celui prevăzut la literele a) și b) şi d) se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017;

Pro Lex:

Este o eroare materială ca la lit. c) să se prevadă o excepţie de la lit. c).

 

La alin. 3 lit. c) se face o discriminare a militarilor şi poliţiştilor faţă de ceilalţi bugetari, cu excepţia celor de la lit. a) şi b), prin faptul că pentru aceşti se majorează salariile/soldele de funcţie, iar pentru ceilalţi, se majorează salariile de bază.

 

Art. 37 (5) În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la prezenta lege pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor se acordă cele prevăzute pentru anul 2022. Eliminarea alin. 5 de la art. 37 sau reformularea, în sensul acordării salariilor existente în plată.

Propunere modificarea după cum urmează:

Art. 37 (5) În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la prezenta lege pentru anul 2022 se menţin în plată salariile de bază avute. 

 

Pro Lex:

Acest lucru va conduce la o diminuare a salariilor de bază a unor angajaţi (ex. ANAF).

Acelaşi raţionament ca propunerea noastă a fost folosit de legiuitor în OUG nr. 20/2016 la art. 31 alin. (110) cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost aprobata prin Legea nr. 250/2016.

Federația Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind:

În situația în care prezenta anexa nr III a proiectului de Lege s-ar aplica începând cu data de 01.01.2018 următoarele salarii se vor diminua, cu consecințe deosebit de grave, după cum urmează:

– șef partidă gr. II/2  – scădere cu 1500 lei

– solist balet gr. II/0 – scădere cu 1000 lei

–  artist instrumentist gr. II/0  – scădere cu 1000 lei

–  artist instrumentist gr. II/1 – scădere cu 1700 lei

–  artist liric operă gr. II / 0  – scădere cu 1000 lei

–  artist liric operă gr. II / 1 / scădere cu 1700 lei

–  artist liric operă  II / 2 –  scădere cu 1770 lei

– artist liric operă  gr. II / 3 / scădere cu 1900 lei

–  artist liric operă  gr. II/4  – scădere cu 1990 lei

–  secretar literar  gr. I/1

–  muncitor din asisc  tr. I/5

– consilier artistic;secretar artistic – cu până la 2000 lei

Art. 40 – Pensiile de serviciu

Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, se suspendă temporar actualizarea în funcție de majorarea salariilor a pensiilor de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari reglementată de alin. (5) al art. 731 din Legea nr. 215/2015, ale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României reglementată de alin. (5) al art. 6 din Legea nr. 216/2015, ale judecătorilor şi procurorilor reglementată de alin. (5) al art. 85 din Legea nr. 303/2004, ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare reglementată de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, precum şi actualizarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă de care beneficiază deputaţii şi senatorii, prevăzută la art. 49 alin. (6) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată.

Eliminarea art. 41. Pro Lex:

Articolul suspendă temporar actualizarea (până în 2022) actualizarea pensiilor serviciu. Practic, Guvernul propune neaplicarea Legii nr. 223/2015. În aceste condiţii, pensiile speciale nu au fost actualizate din 2015 şi nu vor mai fi actualizate încă 4 ani. Ce încredere mai pot avea cetăţenii în stat (statul de drept), în condiţiile în care se dau legi a căror aplicare se suspendată ulterior prin alte acte normative?

La anexa VI Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”

 

Toate sporurile să se raporteze la salariul/solda funcţiei de bază, în situaţia în care se menţine echivalarea salariului/soldei funcţiei de bază cu salariul de bază.

Reglementarea tuturor elementelor de stabilire a salariilor, după clasă, grad, coeficient de ierarhizare, fără alte reglementări secrete.

Respectarea principiilor legii, salarizarea poliţiştilor să se facă după felul muncii.

Referitor la valorificarea studiilor superioare propunere:

1.       Aplicarea prevederilor specifice funcţionarilor publici în ceea ce priveşte promovarea în clasă;

2.       Reglementarea sporului de 25% pentru agenţii cu studii superioare, acesta fiind mai însemnat decât încadrarea salarială prevăzută de lege.

 

 

Pro Lex:

Nu se respectă principiile legii şi Directiva Europeană 78/CE/2000.

Salarizarea militarilor şi poliţiştilor se face după funcţii, nu după muncă.

Astfel, deşi atribuţiile prevăzute în fişele posturilor sunt identice, deci munca este de valoare egală, remuneraţia se face după încadrarea subiectivă în funcţii.

Nu se respectă prevederile Legii nr. 360/2002, art. 22 alin. (5), în sensul ca funcţiile să fie reglementate prin lege (fiind reglementate prin HG secretă) şi nici prevederile art. 22. – (1) „Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient de ierarhizare.”. În fapt, în loc să se stabilească coeficienţii de ierarhizare între minimul şi maximul funcţiei corespunzătoare gradului, s-au reglementat funcţii care au aferente coeficienţi de ierarhizare şi care prevăd cu ce grade pot fi ocupate.

Avansarea în grad poate fi blocată de neexistenţa unei funcţii care să permită a fi ocupată cu gradul în care urmează a se efectua avansarea.

Sunt poliţişti încadraţi pe o funcţie, desfăşoară activităţile prevăzute în fişa postului pentru acea funcţie şi sunt salarizaţi corespunzător unei funcţii inferioare pe motivul că nu are gradul corespunzător pentru ocuparea funcţiei respective.

Nu există o diferenţiere în salarizarea poliţiştilor după felul muncii.

Poliţiştii cu atribuţii în domeniul didactic şi sanitar sunt salarizaţi ca poliţişti, deşi fac muncă de valoare egală cu a angajaţilor din domeniile specifice, didactic, respectiv sănătate;

Poliţiştii cu atribuţii în domeniul criminalistic sunt salarizaţi diferit faţă de criminaliştii din Ministerul Justiţiei, deşi fac aceeaşi muncă;

În condiţiile în care funcţionarii publici beneficiază de posibilitatea promovării în clasă, după absolvirea studiilor superioare, iar agenţii de poliţie primeau un spor de 25%, legea prevede o salarizare diferită în funcţie de nivelul studiilor (diferenţa fiind foarte mică). Este de notorietate faptul că în multe structuri de poliţie nu se poate face o diferenţiere între agenţi şi ofiţeri, aceştia prestând aceeaşi muncă.

Anexa VI, Capitolul II, art. 11 Art. 11 alin (2) va fi modificat astfel:

(2) Fiecare gradaţie reprezintă 6% din solda de funcţie/salariu de funcţie.

 

 

Pro Lex:

Argumente: principiile legii şi Directiva 78/CE/2000

În prezent procentul acordat pentru fiecare gradaţie reprezintă 6% din solda de funcţie/salariul de funcţie și nu 3% cum se propune în proiect.

Anexa VI, Capitolul II, art. 12, alin (2) lit c) La Anexa VI, Capitolul II, art. 12, alin (2) propunem modificarea lit c) după cum urmează:

c) pentru activităţile care solicită o încordare psihică foarte ridicată, un spor de până la 25% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă respective.

Pro Lex:

La Anexa V Capitolul VIII art. 5, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică se acordă un spor de până la 25%.

In prezent, în temeiul aceleiaşi prevederi din legea nr. 284/2010, poliţiştii din cadrul structurilor de combatere a criminalităţii organizate, primesc un spor de 20%.

Anexa VI, Capitolul II, art. 12, alin (2) Text nou La Anexa VI, Capitolul II, art. 12, alin (2) se completează cu:

d) Pentru personalul didactic din instituțiile de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională care asigură predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe de cursanți se acordă pentru perioada de predare simultană o majorare a salariului funcției de bază, după cum urmează:

– pentru 2 clase de elevi/grupe de cursanți, o creştere cu 7% a salariului de baza deţinut;

– pentru 3 clase de elevi/grupe de cursanți, o creştere cu 10% a salariului de baza deţinut;

– pentru 4 clase de elevi/grupe de cursanți, o creştere cu 15% a salariului de baza deţinut;

– pentru 5 clase de elevi/grupe de cursanți, o creştere cu 20% a salariului de baza deţinut.

Pro Lex:

Argumente: principiile legii şi armonizarea prevederilor privind predarea simultană de către personalul didactic.

Deoarece predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe de cursanți implică un efort și un consum psihic deosebit este necesar ca și în instituțiile de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să se aplice aceeași regulă ca în familia ocupațională învățământ (anexa I, capitolul 1, litera B, art 7) și să se armonizeze prevederile existente în prezentul proiect de lege.

 

Notă: În prezent, spre exemplu, personalul didactic din instituțiile de învățământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională predau simultan tematici total diferite atât la clase de elevi/grupe de cursanți polițiști proveniți din încadrare sursă externă, cât și la clase de elevi/grupe de cursanți Poliție locală conform prevederilor Legii 155/2010.

anexa VI, Capitolul II  Art. 14. – (1) Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiţii de pericol deosebit, desfăşurată în exercitarea atribuţiilor funcţionale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unităţii, personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operaţii speciale, misiunilor și/sau activităților deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protecţie a demnitarilor, a acţiunilor de gardare, protecţie şi control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale şi activităţilor de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare şi asistenţă medicală şi psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecţie în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare şi valorificare a informaţiilor sau datelor/situaţiilor/documentelor/actelor, investigaţii, acţiuni şi intervenţie, efectuarea actelor de cercetare penală specială beneficiază de o compensaţie de risc/pericol 104 deosebit de până la 30% calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.

(2) Compensația prevăzută la alin. (1) se acordă și personalului din structurile din domeniile informații pentru apărare, cercetare sau operații speciale ale Ministerului Apărării Naționale.

(3) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfăşoară activităţi privind prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu beneficiază de o compensaţie de 30% din solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.

(4) Prevederile alin. (3) nu se aplică personalului militar, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalului civil care beneficiază de compensaţia prevăzută la alin. (1).

1.Completarea alin. 1,

Pentru munca cu grad ridicat de risc sau, după caz, în condiţii de pericol deosebit, desfăşurată în exercitarea atribuţiilor funcţionale, stabilite potrivit domeniilor de responsabilitate ale unităţii, personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care execută, conduc, coordonează sau contribuie la realizarea misiunilor de operaţii speciale, a celor de supraveghere și control a frontierelor externe ale Uniunii Europene pentru securizarea acestora, misiunilor și/sau activităților deosebite ori de specialitate, misiunilor operative de protecţie a demnitarilor, a acţiunilor de gardare, protecţie şi control antiterorist, supraveghere operativă, a procedurilor speciale şi activităţilor de pază, supraveghere, escortare, reeducare, integrare şi asistenţă medicală şi psihologică pentru persoanele arestate preventiv sau condamnate cu pedepse privative de libertate ori care au solicitat sau au dobândit o formă de protecţie în România, culegere, prelucrare, centralizare, verificare şi valorificare a informaţiilor sau datelor/situaţiilor/documentelor/actelor, investigaţii, acţiuni şi intervenţie, efectuarea actelor de cercetare penală specială beneficiază de o compensaţie de risc/pericol 104 deosebit de până la 30% calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.

 

3.     Reformularea alin. 4,

Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului militar, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalului civil care beneficiază de compensaţia prevăzută la alin. (3).

Pro Lex: 1.Securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene gestionate de către România constituie din 2007 o responsabilitate asumată de către statul român, iar misiunile și responsabilitățile celor care contribuie prin munca lor la realizarea efectivă a astfel de activități implică un grad ridicat de risc în contextul intensificării activităților infracționale transfrontaliere la frontierele externe ale U.E.

2.Prin alin. 1 se reglementează o compensaţie de până la 30% pentru cei ce lucrează într-un mediu cu grad ridicat de risc sau în condiţii de pericol deosebit, iar prin alin. 3 se reglementează o compensaţie de 30% pentru cei ce desfăşoară activităţi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu.

La alin. 4 se prevede faptul că prevederile alin. 3 nu se aplică celor care beneficiază de compensaţia prevăzută la alin. 1, rezultând astfel situaţii în care persoane ce lucrează atât în mediu cu grad ridicat de risc sau în condiţii de pericol deosebit, cât şi structuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu, să primească o compensaţie mai mică decât colegii care desfăşoară doar activităţi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului propriu.

 

La anexa VI, articol nou (1) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare care au o vechime de cel puțin 5 ani în sistemul de ordine publică și siguranță națională primesc lunar un spor de stabilitate de 5%, calculat la solda de funcţie/salariul funcţiei de bază/salariul de bază., care face parte din acesta și care constituie bază de calcul pentru sporuri și alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

(2) Pentru fiecare perioadă de 5 ani de vechime neîntreruptă în funcții publice din sistemul de apărare, care depășește pragul inițial de 5 ani, la procentul prevăzut la alin. (1) se adaugă câte cinci procente.

(3) Sporul de stabilitate acordat în condițiile alin. (1) și (2) nu poate depăși 25% din solda de funcţie/salariul funcţiei de bază/salariul de bază.

Pro Lex:

Argumente: armonizarea legislației privind stabilitatea pe funcție între familiile ocupaționale.

Anexa VI, Capitolul II, art. 23

Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care sunt încadraţi în structurile centrale ale instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau în structuri militare ale NATO sau UE dislocate pe teritoriul României, beneficiază de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 12,5%.

La Anexa VI, Capitolul II, art. 23 propunem reformularea articolului după cum urmează:

Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care sunt încadraţi în structurile centrale ale instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sau în structuri militare ale NATO sau UE dislocate pe teritoriul României, precum și cei care execută efectiv misiunile prevăzute la articolele 21 și 22 din OUG 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române și art. 26 din Legea 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, beneficiază de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 12,5%.

Pro Lex:

În majoritatea statelor din UE există o diferenţiere salarială între cei ce lucrează în operativ faţă de cei din neoperativ (din structurile suport, cum ar fi financiar, resurse umane, logistică, administrativ etc).

Este cunoscut faptul că în structurile operative condițiile de muncă, riscurile și efortul depus sunt cu totul altele decât în neoperativ.

O astfel de prevedere ar pune în acord principiile legii.

Anexa VI art 76 La Anexa VI art 76, propunem introducerea unui nou alineat cu următorul conţinut:

(3) Pentru activitatea prestată în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, personalul civil beneficiază de o majorare a salariului de bază cu până la 30%. Această majorare face parte din salariul de bază şi se va acorda diferenţiat pe categorii de personal prin ordin al ordonatorului principal de credite.

Federaţia Sindicatelor Libere ale Salariaţilor Civili din Unităţile Ministerului Apărării naţionale

HG 0366/1994 şi argumentele menţionate în adresa federaţiei, anexă la prezenta.

Anexa VI, Capitolul II Articol nou Reglementarea dreptul militarilor/poliţiştilor la ajutoare sau plăţi compensatorii la ieşirea la pensie, conform Legii nr. 284/2010 Pro Lex:

Legea nu mai reglementează dreptul militarilor/poliţiştilor la ajutoare sau plăţi compensatorii la ieşirea la pensie.

Anexa VII Anexa nr. VII

Capitolul I salarii de bază

 

La art.1 se adaugă aliniatul  (2)

 

Art.1

(2)   Salariile de bază ale personalului  de execuţie din autorităţile şi instituţiile publice, menționate la alin.1, care administrează infrastructuri critice naționale așa cum sunt identificate și definite în O.U.G. nr.98/2011 și în Directiva 2008/114/CE, se majorează cu 30% față de grilă.

Federaţia „APEHID”

Sistemul naţional de gospodărire a apelor – Infrastructură critică naţională, îndeplineşte condiţia de unicat în cadrul infrastructurilor naţionale, iar funcţionarea acestuia în condiţii de siguranţă este necesară prin prisma importanţei vitale pe care o are ca suport material în funcţionarea sistemelor economice, sociale şi politice.

Un nivel necorespunzător de protecţie a infrastructurilor critice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, poate aduce atingere securităţii naţionale datorită impactului semnificativ generat.

Nu are impact asupra bugetului de stat pentru că acest domeniu de activitate se autofinanțează pe baza unui mecanism economic  propriu și unic la nivel național.

 

Anexa VIII Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie”

Articol nou

 La Anexa VIII Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie”, Capitolul I lit. B se introduce un nou articol cu următorul conţinut:

„Dispoziţiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi de natură salarială pentru personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar se aplică şi personalului din Familia ocupaţională „Administraţie” care se află in situaţii similare, cu avizul ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.”

Pro Lex:

O prevedere similară este la Art. 13 din Anexa VI, Capitolul II, Secţiunea a 2-a

Propunerea este întemeiată pe Directiva 2000/JIC/78, principiile de la art. 6 lit. b şi c.

 

Anexa VIII Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” Respectarea principiilor legii, introducerea în grila de salarizare şi a angajaţilor din administraţia publică locală şi menţinerea majorării salariilor personalului poliţiei locale cu 7,5%. Pro Lex: Personalul din administraţia publică locală va fi salarizat anual, după decizia politică a administraţiei locale.

În proiect nu se mai face distincţie în poliţiştii locali şi ceilalţi angajaţi ai administraţiei publice locale, neregăsindu-se prevederea legală cu privire la majorarea salariilor poliţiştilor locali cu 7,5% (trei clase de salarizare)

Anexa VIII, capitolul I lit. A Enumerarea Arhivelor Naţionale la Anexa VIII, capitolul I, lit. A Pro Lex: La nivelul Arhivelor Naţionale există personal contractual (arhivari şi arhivişti) şi funcţionari publici. Funcţionarii publici nu se regăsesc la anexa VIII.

Nu se ştie ce reglementări se aplică funcţionarilor publici din cadrul Arhivelor Naţionale.

Deşi este o instituţie publică centrală conform art. 1 alin 1 din HG 1376/2009, Arhivele Naţionale nu sunt enumerate la Anexa VIII, capitolul 1, lit. A salarii pentru administraţia publică centrală, cu menţionarea expresă a denumirii instituţiei.

Anexa VIII La anexa VIII se va introduce un articol nou cu următorul conţinut:

Salarizarea personalului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, precum şi a celui din comisariatele regionale şi judeţene se stabileşte corespunzător nivelului de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Forţa Legii:

Propunerea a fost analizată şi acceptată de Senat ca proiect de modificare a OUG nr. 57/2015

 

Nota:

Pana la dezbaterea in comisii pe familii ocupationale, orice persoana interesata poate trimite amendamente argumentate la adresa de e-mail lincuvasile@prolex.ro

Pro Lex sustine amanarea adoptarii legii salarizarii si emiterea OUG pentru acordarea majorarilor prevazute in proiect a fi acordate de la 01 iulie 2018. Avand in vedere faptul ca prevederile din anexe intra in vigoare de la 01.01.2018, nu se justifica graba adoptarii legii salarizarii fara o dezbatere serioasa cu partenerii de dialog social.

 

Comentarii

comentarii