Polițist din MAI vs polițist local

Principalele categorii de membri reprezentate de Sindicatul Pro Lex sunt polițiștii din MAI și polițiștii locali, în proporție aproximativ egală.

În Pro Lex sunt membri polițiști locali din aprox. 300 de primării, municipii și comune, reprezentând aprox. 70% din numărul angajaților din structurile de poliție locală de la nivelul țării.

Pro Lex are membri polițiști din 2005 și polițiști comunitari din 2007.

Cu mici excepții, angajații celor două categorii se înțeleg și colaborează foarte bine, dar întotdeauna au fost și câțiva polițiști din MAI care nu au suportat categoria de polițiști locali, adresând diferite mesaje jignitoare, adesea în mediul on-line, rareori în față.

Numărul polițiștilor din MAI ce sunt împotriva polițiștilor locali a crescut din 2011 când aceștia din urmă au obținut atribuții în domeniile circulației pe drumurile publice și activitate comercială.

Apogeul nemulțumirii a fost atins în 2017, după adoptarea legii salarizării.

Cu dorința de imparțialitate și cu argumente, vă prezentăm un tabel comparativ între cele două categorii:

 

 

Indicatori Poliție Poliția Locală
1 Competențe Polițiștii exercită atribuțiile stabilite prin lege pentru Poliția Română, prestând un serviciu public comunitar pe întreg teritoriu țării. Poliția Română fiind forță de ordine și siguranță publică. Polițiștii locali exercită o parte sau integral atribuțiile prevăzute în Legea nr. 155/2010, prestând un serviciu public la nivelul localităților la care au fost înființate aceste structuri. Poliția comunitară era forță complementară de ordine și siguranță publică. Prin adoptarea L 155/2010, s-a înființat politia locală cu atribuții extinse în domeniul ordinii publice, atribuții noi în domeniul circulației pe drumurile publice și cu preluarea atribuțiilor (și personalului din primării) în domeniile: activitate comercială, disciplină în construcții și afișaj stradal, protecția mediului și evidența persoanelor.

În multe orașe, fluidizarea circulației este asigurată de polițiștii rutieri în colaborare cu polițiștii locali, fără incidente auto sau conflicte personale.

2 Organizare și stabilitate Organizarea structurilor teritoriale și repartizarea nr. de polițiști se face prin ordin MAI.

Numărul este stabilit prin lege.

Doar în 2010-2011 au fost reorganizări cu reduceri de personal.

 

Numărul maxim al angajaților din poliția locală este stabilit prin lege 1/1000 locuitori, numărul efectiv este stabilit prin hotărâre a consiliului local. Structurile de poliție locală pot fi înființate cu sau fără personalitate juridică. Poliția Locală, oricând, poate fi înființată, reorganizată sau desființată prin HCL.
3 Studii de specialitate pentru ocuparea posturilor Ofițerii provin, de regulă, din Academia de poliție, după 2-3 ani de studii, dar din cauza deficitului mare de personal, mii de agenți de poliție au devenit ofițeri în urma unor examene destul de dificile.

Agenții de poliție provin, de regulă din școlile de formare a agenților de poliție, după un an de studii, dar, din cauza deficitului mare de personal, în ultimii ani, majoritatea agenților de poliție provin din sursă externă și urmează cursuri de formare de 3 luni. Printre angajații din sursă externă se numără și polițiștii locali (numărul nefiind neglijabil).

Toți polițiștii locali cu atribuții în domeniile circulația pe drumurile publice și ordine și siguranță publică au absolvit cursuri de pregătire cu examen de absolvire, de 3 luni, în școlile de formare a agenților de poliție.

Polițiștii locali cu atribuții în celelalte domenii de activitate, în marea lor majoritate, sunt cu studii superioare ca și condiții de angajare (ingineri, arhitecți, juriști sau economiști). Aproximativ jumătate din conducerea structurilor de poliție locală din municipii este formată din foști ofițeri de poliție.

Mulți polițiști, după pensionare, s-au angajat în Poliția Locală.

 

4 Ocuparea posturilor vacante Ocuparea posturilor se face prin repartizarea polițiștilor din școlile de poliție în funcție de situația posturilor vacante și de opțiunea absolvenților (în funcție de mediile de absolvire), prin încadrări din sursă externă, prin transfer de la alte structuri din sectorul de apărare și ordine publică (structurile militare).

Întrucât ocuparea funcțiilor vacante se face centralizat și în funcție de bugetul alocat (pretext), se creează deficit de personal, cu efecte asupra suprasolicitării fizice și psihice a polițiștilor și cu efecte asupra rezultatelor structurilor de poliție.

Ocuparea posturilor vacante se decide și se organizează la nivelul ordonatorului de credite, primăriei sau poliției locale cu personalitate juridică. Acest lucru permite completarea efectivelor într-un termen rezonabil.
5 Valorificarea studiilor superioare Agenții cu studii superioare, primeau până în 2009, în anumite condiții, un spor de 25% la salariu.

Ca urmare a modificărilor legislative din ultimii ani, agenții de poliție pot să treacă în corpul ofițerilor prin concurs.

Începând cu 2022, agenții de poliție cu studii superioare, ce vor ocupa posturi prevăzute cu studii superioare (adică foarte puțini) vor fi încadrați salarial cu un coeficient puțin mai mare decât al celorlalți agenți de poliție.

Toți funcționarii publici din România, inclusiv polițiștii locali, după absolvirea cu licență a studiilor superioare pot beneficia de transformarea postului după susținerea unui examen.
6 Salarizarea Salarizarea este prevăzută în lege, fiind aceeași pentru întregul domeniu de apărare, siguranță națională și ordine publică. Salarizarea a fost stabilită de chestori și generali, Ministerul Muncii doar a luat act. Există o discriminare vădită între ofițeri și agenți/subofițeri ca modalitate de reglementare, încadrare și creștere salarială (ofițerii sunt în grile diferite pe măsură ce avansează în grade, iar agenții sunt în aceleași grile de la ieșire din debut până la pensionare). Atât conducerea MAI, cât și liderii de sindicat au refuzat propunerea Pro Lex de salarizare distinctă a polițiștilor față da Armată, diferența propusă fiind după felul muncii și pericolului (neoperativ, operativ, misiuni speciale cu risc ridicat). Salarizarea este stabilită prin HCL, posibil chiar anual, diferită de la o primărie la alta. Salariile polițiștilor locali sunt, potrivit legii, aceleași cu a celorlalți angajați din primărie, uneori chiar mai mici.
7 Alte drepturi Polițiștii primesc spor pentru munca prestată în week-end sau sărbători legale, normă de hrană, normă de echipament, decontarea chiriei sau ajutor pt achiziționarea unei locuințe, alte sporuri specifice. Polițiști locali nu primesc spor pentru munca prestată în week-end și sărbători legale, acordarea normei de hrană nu este garantată, nu primesc decât spor de condiții vătămătoare de pana la 15%.
8 Pensionarea și cuantumul pensiei Polițiștii pot ieși la pensie de la 47 ani, iar cuantumul pensiei este aprox. egal cu al venitului cât timp era angajat, fiind limitat maximul (intră în calcul și sporul pentru munca în week-end, sporul de noapte, salariul de merit, salariul de excelență). Polițiștii locali (inclusiv cei de la OP și Rutier) ies la pensie la 65 ani, cu o pensie derizorie.
9 Controlul Polițiștii au mai multe eșaloane care îndrumă, coordonează și controlează. Acest lucru oferă o oarecare protecție profesională. Polițiștii locali sunt „la mâna” primarului sau șefului profesional. Majoritatea sunt determinați să execute și misiuni/sarcini ce nu sunt prevăzute în fișa postului sau în legea poliției locale.

Nu există o structură de nivel județean sau național care să exercite coordonare sau control.

Majoritatea polițiștilor locali din municipii sunt controlați prin sistemul GPS și camere de luat vederi.

10 Conflicte interne categoriei Conflict între polițiștii din operativ și cei din structurile de suport, în legătură cu faptul că aceștia din urmă au același statut de polițist. Conflict între polițiștii locali proveniți din structurile MAI după pensionare și ceilalți polițiști locali.
11 Imagine publică Imaginea publică este relativ defavorabilă, deși există structuri specializate care au sarcina de a monitoriza imaginea publică și a întreprinde măsuri pentru menținerea sau reabilitarea imaginii publice. Imaginea publică generală este defavorabilă, dar sunt și excepții. Mai puține cazuri de corupție înregistrate și mediatizate decât în Poliția Română, păstrând proporția numerică.
12 Condiții de muncă, logistică Imobile necorespunzătoare, chiar insalubre, mai ales la posturile de poliție.

Dotare, în general, necorespunzătoare. Parc auto parțial corespunzător.

Imobile, dotare și parc auto, în general, corespunzătoare și chiar foarte bune, în funcție de puterea financiară a primăriei.
13 Cultură organizațională La nivelul Poliției Române sunt peste 50 de sindicate. Nu cunoaștem cazuri de polițiști care să fi participat la forme de protest autorizate ale polițiștilor locali, în spirit de solidaritate.

La ședințele sindicale, majoritatea liderilor județeni solicitau acordarea de cadouri de sărbători și diferite ajutoare materiale, în detrimentul acțiunilor în instanță.

Trendul în implicarea polițiștilor în activitatea sindicală ca lideri responsabili și activi este de scădere, de la an la an. Acest lucru afectează comunicarea, activitatea și rezultatele sindicale. Polițiștii sunt împărțiți, în două mari categorii: polițiștii cu vechime și ceva mai implicați în activitatea sindicală și polițiștii tineri, mai puțin interesați de activitatea sindicală.

Polițiștii comunitari reprezentau un număr mic în raport cu angajații primăriilor. Identificarea ca și categorie profesională s-a realizat prin asocierea la Pro Lex. La nivelul structurilor de poliție locală sunt 3-4 sindicate cu un număr rezonabil de membri, dintre care Pro Lex este, de departe, cel mai important numeric.

La mai multe forme de protest ale polițiștilor din Poliția Română au participat și polițiști locali, din diferite localități, în spirit de solidaritate.

La ședințele sindicale, majoritatea covârșitoare a liderilor puneau accent pe protecție profesională, stabilitate în funcții și reprezentarea în instanță pentru recuperarea drepturilor salariale.

14 Probleme profesionale Principalele probleme profesionale sunt legate de carieră și salarizare. Raportat la numărul problemelor profesionale, gradul de cunoaștere a acestor probleme și procentul de polițiști care se adresează instanțelor este relativ redus. Principalele probleme sunt legate de reorganizări, calificative, norma de hrană, salarizare nelegală și vârsta de pensionare.
15 Probleme legislative Salarizare necorespunzătoare și chiar nelegală, legislație neclară în materie de salarizare, atât din cauza HG secrete și a legii salarizării.

 

Competențe neclare și incomplete, nereglementare clară a normei de hrană, nesiguranța cuantumului drepturilor salariale, nematerializarea dreptului de încadrare a activității în condiții speciale sau deosebite de muncă, cu efect asupra vârstei de pensionare.
16 Principalii responsabili de problemele profesionale și salariale Conducerea MAI și structurile de specialitate. Legiuitorul de la momentul adoptării L 155/2010, anumiți primari și șefi ai structurilor de specialitate (juridic, financiar și resurse umane).
17 Polițist rutier vs polițist local în disputa referitoare la parcarea neregulamentară a autoturismului de serviciu Atât polițiștii rutieri, cât și polițiștii locali cu atribuții de rutier au dreptul să constate și să aplice contravenție oricărui conducător auto, inclusiv din poliție sau poliție locală.

Legea nu face distincție, nu permite derogări pentru oprirea și parcarea autoturismelor de poliție sau poliție locală, chiar și în situația în care conducătorii se află în exercitarea atribuțiilor specifice. Deși pare discutabil, autoturismele de serviciu nu pot fi oprite sau parcate în locuri în care legea interzice, conducătorii acestora putând fi sancționați contravențional.

Pro Lex asigură asistența juridică atât membrului nostru din Poliția Locală Sector 1 București sancționat pentru parcare pe loc nepermis, cât și polițiștilor din DGPMB care au primit înștiințări în vederea întocmirii proceselor verbale de contravenție pentru același motiv, de parcare în loc nepermis.

Pro Lex va face demersuri pentru reglementarea legislativă a situației.

 

În concluzie, sunt categorii cu bugete, legislație și probleme diferite, iar conflictul este nejustificat și păgubos pentru imaginea tuturor.

Denumirea categoriei este dată de atribuțiile specializate ale acesteia, iar poliția locală desfășoară atât activitate de poliție în domeniile ordine publică și rutier, precum și activitatea de control prevăzută de lege pentru unitățile administrativ-teritoriale.

Pentru cetățeni este mai puțin important din ce categorie este agentul constatator. Pentru personalul din cele două categorii ar trebui să nu conteze denumirea, atribuțiile și faptele mediatizate, întrucât răspunderea este personală și, în fiecare familie ocupațională, autoritate sau instituție publică, sunt oameni profesioniști, cu înaltă ținută morală și civică, precum și oameni cu probleme.

Comentarii

comentarii