Guvernul a adoptat OUG 75/2020 prin care acorda politistilor drepturi salariale restante. Problema partial rezolvata

Astazi, 14.05.2020 Guvernul Romaniei a adoptat ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

 

Marcel Vela anunță salarii mărite pentru zeci de mii de polițiști. „Această OUG face un act de dreptate”

Această ordonanță de urgență face un act de dreptate”, a spus Marcel Vela, precizând că aceastaasigură punerea în aplicarea efectelor juridice a deciziei ICCJ și prin ea se vor recalcula drepturile salariale pentru polițiștii care au salariu lunar mai mic decât nivelul maxim aflat în plată pentru fiecare funcție, grad, treaptă, gradație, vechime în funcție dacă își desfășoară activitatea în același condiții”, a spus el.

 

Pro Lex:

Declaratiile ministrului sunt false, intrucat:

  1. Se acorda, punctual, diferenta la sporul de fidelitate, sporul pentru studii superioare si sporul pentru conditii de pericol deosebit, deci nu se acorda tuturor politistilor salariul la nivelul maxim in cadrul categoriei profesionale. Toate drepturile/diferentele se calculeaza la salariul din 2009. Sumele sunt partial acoperite prin 1/4 din diferenta dintre drepturile salariale din 2022 si cele aflate in plata in 2019.
  2. Ministerul Afacerilor Interne nu a reglementat functiile publice specifice, deci aplicarea legii va fi gresita, raportandu-se in fapt la denumirile coeficientilor de salarizare prevazuti intr-o hotarare de guvern secreta (ex. agent IV-I, principal);
  3. Nu era nevoie de OUG pentru „aplicarea efectelor juridice a deciziei 51/2019 a ICCJ). Instanta a lamurit o chestiune de drept, adica a stabilit ca legislatia privind salarizarea la nivelul maxim al functiei se aplica si politistilor. 

 

Ce rezolva OUG:

  • stinge litigiile avand ca obiect diferentele pentru sporul de fidelitate, sporul pentru studii superioare, sporului pentru complexitatea muncii si sporul pentru conditii de pericol deosebit;
  • acorda aceste drepturi tuturor politistilor, fara procese;
  • acorda diferentele si retroactiv, pe ultimii 3 ani;
  • spera sa puna capat litigiilor privind salarizarea la nivelul maxim prin invocarea faptul ca au aplicat L 71/2015

 

Orice persoana se poate convinge de cele de mai sus, daca adreseaza MAI urmatoarele intrebari:

  1. Exista vreun act normativ care reglementeaza functiile publice ale politistilor? Daca exista, care este acel act normativ?
  2. Care sunt functiile publice specifice la care se refera OUG de modificare a OUG nr. 114/2018?
  3.  Care este salariul functiei de baza, maxim in cadrul MAI, al unui agent de politie, respectiv ofiter de politie?
    Nota:
    – Nu sunt reglementate functiilor politistilor. Ele ar trebui sa fie reglementate prin lege. 

Legea nr. 360/2002 Art. 22. – (5) Funcțiile și modul de salarizare ale polițiștilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Potrivit  Art. 22 alin. 1 din Legea nr. 360/2002 . –(1) Funcțiile polițiștilor se diferențiază prin categorie, grad profesional și coeficient.   Deci, o functie publica specifica se caracterizeaza/diferentiaza din categorie (agenti de politie si ofiteri de politie, echivalentul „clasei” pentru functiile publice generale, adica functii pentru a caror ocupare sunt necesare studii superioare – Cls I sau studii medii – Cls III), grad profesional (agent de politie, agent principal de politie, agent sef-adjunct de politie …) si coeficient (ar fi trebuit cel prevazut in legea salarizarii, dar se aplica cel prevazut intr-o HG secreta).

De altfel, chiar Agentia Nationala a Functionarilor publici, printr-un raport/studiu a statutelor speciale, a constatat faptul ca Legea nr. 360/2002 nu reglementeaza functiile publice specifice si nici echivalarea acestora cu functiile publice generale.

Potrivit lit y) lit. 5 din Codul Administrativ funcția publică – ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autoritățile și instituțiile publice;”    Deci, functiile la care se refera MAI (cele care denumesc coeficientii prevazuti in HG secret, ex agent II), nu sunt functii in sensul legii, nu reprezinta ansamblul unor atributii si responsabilitati.

Acest lucru se poate observa foarte usor prin comparatie cu alte functii publice generale: auditor, consilier juridic, expert, consilier. Cu alte cuvinte, in politie, functiile publice existente, dar nereglementate, sunt cele de agent de politie si ofiter de politie. Asta inseamna ca toti agentii de politie ar trebui sa se raporteze la cel mai mare salariu al unui agent din MAI, similar pentru ofiteri. Instanta a confirmat aceasta argumentare/motivare in mai multe dosare initiate de ProLex.

 

Pentru a primi informatia referitoare la salariile la nivelul maxim in MAI, ne-am judecat 2 ani de zile si a mai fost nevoie de un alt proces impotriva dnei ministru Carmen Dan pentru a pune in executarea hotararea judecatoreasca.

 

Asa cum am mai declarat, partial confirmat prin adoptarea OUG, salariile politistilor sunt mici intrucat directorii din Directia Generala Management Resurse Umane si Directia Generala Financiara nu au aplicat si nu aplica legile, in integralitatea lor.

 

Solutia:

Procese privind salarizarea la nivelul maxim al functiei de agent de politie, respectiv ofiter de politie, cu solicitarea expresa a sumelor la care va raportati.

Atentie! Cei care au solicitat, individual sau prin sindicat, recunoasterea dreptului, nu vor castiga nimic (dovada OUG de fata si declaratiile ministrului) intrucat reprezentantii MAI apreciaza ca prin OUG se aplica L 71/2015 prin raportare la coeficienti sau denumirea acestora (agent IV-I, principal si similar pt ofiteri). Problema reala fiind interpretarea a ceea ce inseamna „functiile politistilor

Pentru detalii, va recomandam sa vizionati materialul video si observatiile Pro Lex la proiectul de OUG.

 

Ordonanța de urgență nr. 75/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și alte modificări fiscal-bugetare

În vigoare de la 22 mai 2020

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 434 din 22 mai 2020. Formă aplicabilă la 27 mai 2020.

Având în vedere faptul că Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 51/2019 – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată la data de 30 ianuarie 2020, produce efecte atât pentru trecut, în limita termenului de prescripție, calculat de la data publicării, cât și pentru viitor, fiind învestită cu autoritate de lucru judecat și obligatorie pentru toate persoanele cărora li se adresează,

ținând cont de faptul că, în prezent, salarizarea polițiștilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este reglementată prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, precum și de art. 45 din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020, cu modificările ulterioare, iar Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 51/2019 produce efecte în ceea ce privește modalitatea de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea salarizării la nivelul maxim aflat în plată, fiind necesară în acest sens adoptarea în regim de urgență a unor soluții legislative de adaptare și completare a politicilor salariale actuale,

având în vedere că nepromovarea acestei măsuri de adaptare a prevederilor legale actuale pentru îndeplinirea obligațiilor rezultate ca efecte ale Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 51/2019 ar putea avea consecințe negative inclusiv asupra menținerii echilibrelor bugetare și în mod implicit poate conduce la nerespectarea angajamentelor interne și internaționale asumate de Guvernul României, în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar,

având în atenție necesitatea instituirii unor reglementări speciale privind recalcularea și plata veniturilor salariale ale personalului în activitate, dar și a celui pensionat,

întrucât este necesară adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare care să vizeze acordarea concediului paternal plătit polițiștilor și personalului militar din Ministerul Afacerilor Interne care nu au putut beneficia de acest drept între data de 1 ianuarie 2020 și data de 4 aprilie 2020, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 33/2020 pentru completarea Legii concediului paternal nr. 210/1999 și pentru abrogarea art. 10 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, pentru eliminarea oricăror dificultăți în acordarea acestui concediu,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Art. I. –

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După articolul 34 se introduce un nou articol, articolul 341 cu următorul cuprins:

Art. 341. –

(1) Prin excepție de la prevederile art. 34 alin. (1) și prin derogare de la prevederile art. 45 din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020, cu modificările ulterioare, se recalculează cuantumurile/valorile salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști din structurile Ministerului Afacerilor Interne, prin raportare la care se acordă majorările salariale din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, având în vedere, după caz, următoarele:

a) valoarea corespunzătoare sporului de fidelitate prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, prin raportare la nivelul aferent perioadelor de activitate ale polițiștilor desfășurate și după această dată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, după caz. Aceasta se include în valoarea salariilor de funcție ale polițiștilor;

b) valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009. Aceasta se include doar în valoarea salariilor de funcție ale agenților de poliție care își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, în mod asemănător cu situațiile în care agenții de poliție beneficiază de această valoare;

c) valoarea sporului pentru condiții de pericol deosebit prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, la nivelul maxim aflat în plată pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, în mod asemănător cu situațiile în care polițiștii încadrați pe funcții similare beneficiază de această valoare;

d) valoarea sporului pentru complexitatea muncii prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2010, la nivelul maxim aflat în plată pentru activitatea desfășurată în aceleași condiții, în mod asemănător cu situațiile în care polițiștii încadrați pe funcții similare beneficiază de această valoare.

(2) Recalcularea prevăzută la alin. (1) vizează și perioada de 3 ani, calculată până la 30 ianuarie 2020. În cazul personalului în activitate recalcularea se efectuează și după data respectivă, lunar, corespunzător condițiilor în care se desfășoară activitatea și în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Prin excepție de la prevederile art. 34 alin. (2), după recalcularea cuantumurilor/valorilor salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști în condițiile alin. (1) și (2), se recalculează și cuantumurile sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii în vigoare, din salariul brut lunar, inclusiv pentru perioada de 3 ani, calculată până la 30 ianuarie 2020, ținând cont în mod corespunzător de evoluția legislativă a măsurilor fiscal-bugetare adoptate cu privire la aceste drepturi.

(4) Cuantumurile/Valorile brute ale salariilor de funcție recalculate în condițiile alin. (1) și (2), prin preluarea, după caz, a valorilor sporului de fidelitate, sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, sporului pentru condiții de pericol deosebit și sporului pentru complexitatea muncii prevăzute de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009/31 decembrie 2010, dar și a altor valori pentru unele elemente abrogate la data de 1 ianuarie 2010/1 ianuarie 2011, în conformitate cu legislația-cadru de salarizare unitară, la care se adaugă și majorările salariale corespunzătoare din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, reprezintă cuantumurile/valorile brute aflate în plată care fac obiectul comparației reglementate la art. 7 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pe întreaga perioadă de aplicare etapizată a legii-cadru.

(5) În situația personalului ale cărui raporturi de serviciu au încetat, recalcularea cuantumurilor/valorilor salariilor de funcție și, după caz, a cuantumurilor sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii în vigoare, din salariul brut lunar se realizează până la data încetării raporturilor de serviciu, în cadrul perioadei prevăzute la alin. (2).”

2. După articolul 39 se introduce un nou articol, articolul 391, cu următorul cuprins:

Art. 391. –

(1) Plata eventualelor sume rezultate ca urmare a recalculărilor salariale prevăzute la art. 341, pentru perioada de 3 ani calculată până la data de 30 ianuarie 2020, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data de 30 ianuarie 2020 se plătește 5% din valoarea sumei rezultate;

b) în al doilea an de la data de 30 ianuarie 2020 se plătește 10% din valoarea sumei rezultate;

c) în al treilea an de la data de 30 ianuarie 2020 se plătește 25% din valoarea sumei rezultate;

d) în al patrulea an de la data de 30 ianuarie 2020 se plătește 25% din valoarea sumei rezultate;

e) în al cincilea an de la data de 30 ianuarie 2020 se plătește 35% din valoarea sumei rezultate.

(2) Prevederile art. 39 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător și pentru situația prevăzută la alin. (1).”

Art. II. –

Pentru personalul în activitate, recalculările salariale prevăzute la art. I pct. 1 se realizează în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, iar eventualele diferențe salariale cuvenite lunar după data de 30 ianuarie 2020 se regularizează începând cu data plății salariilor în luna următoare celei în care se împlinește acest termen.

Art. III. –

În aplicarea prevederilor art. I și II se emit norme metodologice la nivelul ordonatorului principal de credite în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ.

Art. IV. –

Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 210/1999 privind concediul paternal, cu completările ulterioare, polițiștilor și personalului militar din structurile Ministerului Afacerilor Interne care nu au putut beneficia de concediul paternal, potrivit legii, în perioada de la 1 ianuarie 2020 până la data intrării în vigoare a Legii nr. 33/2020 pentru completarea Legii concediului paternal nr. 210/1999 și pentru abrogarea art. 10 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene li se acordă acest drept, la cerere, în primele 8 săptămâni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

 

Nota:

MAI a initiat acest proiect ca urmare a pronuntarii Deciziei nr. 51/2019 de catre ICCJ prin care se recunostea faptul ca legislatia privind salariul de baza se aplica si politistilor cu semnificatia de salariul functiei de baza. De asemenea, ICCJ nu s-a mai pronuntat in Decizia 51/2019 cu privire la aplicarea legislatiei privind salarizarea la nivelul maxim si pentru politisti, intrucat acest lucru a fost clarificat prin Decizia 21/2016, intr-un dosar initiat de Sindicatul Pro Lex.

Conform intelegerii avute cu dl ministru Vela, textul final urma a fi convenit de reprezentatii MAI si cei ai sindicatelor, chiar in ziua reinvestirii guvernului. Acest lucru nu s-a mai realizat din cauza declararii starii de urgenta.

Vezi video pt a afla scopul si efectele OUG:

Observatiile si propunerile Pro Lex

 

Referitor la proiectul de act normativ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aflat în transparență decizională, prin prezenta formulăm următoarele propuneri și observații:

 

Text proiect Propunerea Pro Lex Argumente
1 Art.341 – (1) Prin excepție de la prevederile art.34 alin.(1) și prin derogare de la prevederile art.45 din Legea nr.5/2020 a bugetului de stat pe anul 2020, se recalculează cuantumurile/ valorile salariilor de funcție aflate în plată pentru polițiști, prin raportare la care se acordă majorările salariale din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022, având în vedere, după caz, următoarele valori: Art.341 – (1) Prin excepție de la prevederile art.34 alin. (1) și prin derogare de la prevederile art. 45 din Legea nr. 5/2020 a bugetului de stat pe anul 2020, se recalculează salariile de funcție aflate în plată pentru polițiști, prin acordarea drepturilor prevăzute la lit. a)-c): Fraza din proiect nu are înțeles gramatical, coerent și logic.

 

2 a) valoarea corespunzătoare sporului de fidelitate prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, prin raportare la nivelul aferent perioadelor de activitate desfășurate până în prezent în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, după caz; a) suma compensatorie tranzitorie corespunzătoare sporului de fidelitate prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, prin raportare la nivelul aferent perioadelor de activitate desfășurate până în prezent în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, în calitate de militar, polițist, funcționar public și personal contractual, după caz; Drepturile care nu se mai regăsesc în actuala legislație rămân în plată sub forma sumei compensatorii tranzitorii.
3 b) valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009. Această valoare se preia doar în salariile de funcție ale agenților de poliție care își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, în mod similar cu situațiile în care agenții de poliție beneficiază de această valoare;

 

b) suma compensatorie tranzitorie corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009. Dreptul trebuie acordat tuturor agenților cu studii superioare, indiferent de specialitatea studiilor, având în vedere faptul că nu există o normă juridică sau regulă unitară de apreciere a domeniilor corespunzătoare studiilor. De asemenea, în practică există multe funcții de ofițeri de poliție în a căror fișă a postului nu se prevede specialitatea studiilor necesare ocupării postului.
4 c) valoarea sporului pentru condiții de pericol deosebit prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeași funcție, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, precum și pentru același grad, dacă se desfășoară activitatea în aceleași condiții. c) suma compensatorie tranzitorie corespunzătoare  sporului pentru condiții de pericol deosebit prevăzut de legislația în vigoare până la data de 31 decembrie 2009, la nivelul maxim aflat în plată pentru aceeași funcție, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, precum și pentru același grad, dacă se desfășoară activitatea în aceleași condiții. Drepturile care nu se mai regăsesc în actuala legislație rămân în plată sub forma sumei compensatorii tranzitorii.
5 (11) La salariile de funcție recalculate conform alin. (1) se adaugă 1/3 din diferența până la nivelul salariilor de funcție prevăzute de lege pentru anul 2022.
6 (2) Recalcularea prevăzută la alin.(1) vizează și perioada de 3 ani, calculată până la 30 ianuarie 2020. În cazul personalului în activitate recalcularea se menține și după data respectivă, lunar, corespunzător condițiilor în care se desfășoară activitatea și în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (2) Recalcularea prevăzută la alin.(1) vizează și perioada cuprinsă între 09.04.2015 până la data emiterii actului administrativ de constatare a drepturilor salariale recalculate și a diferențelor rezultate, conform prezentei. În cazul personalului în activitate recalcularea se menține și după data respectivă, lunar, corespunzător condițiilor în care se desfășoară activitatea și în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Dreptul de constatate este imprescriptibil, termenul de 3 ani este de decădere în ceea ce privește executarea silită.

Legea 71/2015, care a reglementat salarizarea la nivelul maxim a intrat în vigoare la data de 09.04.2015.

7 Art. 391 – (1) Prin excepție de la prevederile art.39 alin.(1), plata eventualelor sume rezultate ca urmare a recalculărilor salariale prevăzute la art.341, pentru perioada stabilită la art.341 alin.(2), se va realiza prin raportare la data de 30 ianuarie 2020, astfel:

a) în primul an de la data publicării se plătește 25% din valoarea sumei rezultate;

b) în al doilea an de la data publicării se plătește 25% din valoarea sumei rezultate;

c) în al treilea an de la data publicării se plătește 50% din valoarea sumei rezultate.

(2) Prevederile art. 39 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător și pentru situația prevăzută la alin. (1).”

 

Art. 391 – (1) Prin excepție de la prevederile art.39 alin.(1), plata eventualelor sume rezultate ca urmare a recalculărilor salariale prevăzute la art.341, pentru ultimii 3 ani de la adoptarea prezentei, se va realiza astfel:

a) în primul an de la data publicării se plătește 25% din valoarea sumei rezultate;

b) în al doilea an de la data publicării se plătește 25% din valoarea sumei rezultate;

c) în al treilea an de la data publicării se plătește 50% din valoarea sumei rezultate.

(2) Prevederile art. 39 alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător și pentru situația prevăzută la alin. (1).”

 

Termenul pentru care debitorul poate fi obligat la plata unei creanțe este de 3 ani. În cazul de față, acesta curge de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ.
8 Art. II (2) În aplicarea prevederilor prezentului act normativ pot fi emise norme metodologice la nivelul ordonatorului principal de credite. abrogare Legea prevede în mod expres adoptarea unor norme metodologice, dacă situația o impune. Normele de tehnică legislativă impun menționarea imperativă a emiterii normelor metodologice. Pe de altă parte, prevederile sunt clare și nu necesită norme de aplicare.

 

Observații:

Potrivit Notei de fundamentare, interpretarea MAI a sintagmei „nivelul maxim de salarizare” presupune doar stabilirea și acordarea cuantumurilor corespunzătoare sporului de fidelitate, sporului pentru agenții de poliție absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, și a sporului pentru condiții de pericol deosebit.

În realitate, Decizia ÎCCJ nr. 51/2019 stabilește faptul că și polițiștilor se aplică legislația privind salarizarea la nivelul maxim în cadrul categoriei profesionale sau familiei ocupaționale (L nr. 71/2015, coroborat cu Decizia ÎCCJ nr. 23/2016 și OUG nr. 20/2016 coroborat cu Decizia CCR nr. 794/2016).

În concluzie, drepturile prevăzute în proiectul de act normativ pentru a fi acordate polițiștilor reprezintă doar o parte dintre cele ce trebuie acordate conform legislației în vigoare.

Spre exemplu, potrivit Deciziei CCR nr. 794/2016 salariul la nivel maxim la care se raportează, cuprinde și drepturile recunoscute de instanță prin hotărâri definitive și irevocabile (ex. premiul anual).

De asemenea, salariul trebuie acordat la nivelul maxim al funcției de agent de poliție, respectiv ofițer de poliție (adică la coeficientul maxim de salarizare aferent funcțiilor). Reamintim faptul că funcțiile publice specifice sunt de agent de poliție și ofițer de poliție, nu cele prevăzute în norme metodologice de genul HG secretă, care reprezintă denumiri aferente coeficienților.

 

Vă solicităm să stabiliți o ședință de dezbatere publică a proiectului de act normativ conform art. 6 alin. 7) din Legea nr. 52/2003, la care să fie invitat și subscrisul.

 

Cu stimă,

 

Președinte

Vasile Lincu

Comentarii

comentarii